Timpul.md

CSI / Rusia 21 Septembrie 2020 | 12:17

Gazoductul ruso-german Nord Stream 2, pe ultima sută de metri. Cât de otrăvit este acest proiect?

Două nave rusești venite săptămâna trecută pe Marea Baltică arată clar că Rusia dorește să finalizeze cât mai rapid gazoductul Nord Stream 2. Nava de aprovizionare „Ivan Sidorenko”, din Sankt Petersburg, a acostat joi dimineață în portul Sassnitz Mukran, de pe insula Rügen. Ea ar trebui să ajute la plasarea ultimelor conducte pentru Nord Stream 2. Însă americanii, vrând să-și vândă gazul lichefiat Germaniei și sustinuți de unii politicieni, fac presiuni contra proiectului. În tot acest context tensionat, scandalul Navalny e cireașa de pe tortul unui război economic „otrăvit”.

Nava rusă de aprovizionare a întâlnit montatorul de conducte „Akademik Tscherski”, care este deja ancorat. Gazprom a transferat nava din portul său din Pacific, Nachodka, în Marea Baltică, după ce compania elvețiană Allseas, care fusese însărcinată anterior cu construcția Nord Stream 2, și-a retras navele din cauza sancțiunilor iminente, forțate de americani și luate în calcul de unii politicieni germani și din alte țări ale UE.

Împreună, cele două nave și echipajele lor vor participa la finalizarea Nord Stream 2. O altă navă de aprovizionare este ancorată în Kaliningrad, ca rezervă.



Ultimii kilometri

Lipsesc încă 160 de kilometri, din cei 1.224 km, ai controversatului gazoduct Nord Stream 2, un proiect ale carui costuri se ridica la 9,5 miliarde de euro. De nenumărate ori, au existat întârzieri - din cauza lipsei autorizațiilor de construcție, a sancțiunilor și, cel mai recent, chiar din cauza sezonului de reproducere a peștelui numit cod.

Cele două trasee paralele ale gazoductului trec prin Marea Baltică. Fiecare traseu este format din 100.000 de conducte, fiecare având o lungime de 12 metri. De îndată ce începe instalarea acestora, pot fi montați până la trei kilometri de conducte pe zi.

Gazoductul Mării Baltice începe în Vyborg, Rusia și ajunge în Germania, la Lubmin lângă Greifswald. Acesta face legătura între câmpurile de gaz Yuzhno-Russkoye și Stockmann, din Marea Barents, cu piața de vânzări din Germania. Conducta Nord Stream este cea mai scurtă conexiune, pentru consumatorii europeni, la marile rezerve de gaze din nordul Rusiei.

Nord Stream AG operează gazoductul Nord Stream 1, pentru transportul gazelor naturale din Rusia, prin Marea Baltică în Germania. Compania separată, Nord Stream 2 AG, este responsabilă pentru al doilea gazoduct, Nord Stream 2, care rulează, în mare parte, în paralel cu primul gazoduct. Nord Stream 2 AG a semnat acorduri de finanțare pentru proiect cu companiile energetice ENGIE, OMV, Shell, Uniper și Wintershall Dea.



Politici și presiuni
După presupusa otrăvire a opozantului politic rus Alexei Navalny, adversarii proiectului se mobilizează împotriva finalizării acestuia. Premierul polonez Mateusz Morawiecki a reînnoit, cu câteva zile în urmă, cererile de la Varșovia pentru înghețarea construcțiilor, la fel ca și ministrul de externe al Lituaniei, Linas Linkevicius.

Și în Germania criticii devin din ce în ce mai puternici. Verzii doresc ca gazoductul să fie clasificat ca un risc de securitate pentru Europa și să se aplice sancțiuni UE. Liderul liberalilor germani, Christian Lindner, a declarat: „Un regim care organizează crime prin otrăvire nu este un partener pentru mari proiecte de cooperare, nici măcar pentru gazoducte”.

Chiar și potențialii candidați la postul de cancelar, din Uniunea CDU/CSU, sunt vocali pe această chestiune. Friedrich Merz solicită înghețarea construcției pe o perioada de doi ani, Norbert Röttgen a numit gazoductul „inutil și dăunător” și l-a catalogat drept „un proiect de putere politică”.

Premierul NRW, Armin Laschet (CDU), respinge astfel de planuri pentru moment, pledând împotriva amestecării problemelor Navalny și Nord Stream 2. Cancelarul Angela Merkel a declarat ca „nu a luat încă o hotărâre definitivă” cu privire la posibile sancțiuni împotriva Rusiei.

Presiunea asupra ei însă va crește. SUA, care doresc să-și vândă propriul gaz lichefiat în Europa, pregătesc sancțiuni împotriva Nord Stream 2. Companiile americane doresc să exporte gaze americane lichefiate în Germania, prin terminalele din porturile Brunsbüttel și Wilhelmshaven. Gazoductul va deveni, probabil, o temă majoră în alegerile SUA din luna noiembrie.

În plus, compania ucraineană Naftogaz se teme, la rândul său, de scăderea veniturilor din tranzitul gazului rusesc către Europa, la finalizarea noii conducte. „Nu cred că germanii vor renunța la proiect”, a spus Andriy Kobolyev, șeful Naftogaz. „Fără presiunea americană, conducta va fi probabil finalizată. Prin urmare, tactica noastră este, în primul rând, de a face lobby pentru sancțiuni, la Washington”, a adăugat el, citat în presa germană.

Potrivit unui articol apărut în „Die Zeit”, guvernul federal a încercat să înmoaie rezistența SUA la conducta Nord Stream 2 din Marea Baltică cu o ofertă în valoare de miliarde de euro.

La începutul lunii august, ministrul federal de finanțe, Olaf Scholz (SPD), i-a sugerat omologului său american, Steven Mnuchin, mai întâi verbal și apoi în scris, că Germania este pregătită să finanțeze construcția a două porturi speciale, pentru importul de gaz lichefiat. Ministerul nu a dorit să comenteze această ofertă.



Suntem pentru, dar și contra
Premierii landurilor din Germania de Est au votat vineri, 18 septembrie, pentru finalizarea gazoductului Nord Stream 2. Proiectul este important pentru viitoarea aprovizionare cu energie în Germania și Europa, potrivit unui document pe care l-au aprobat în unanimitate, în cadrul unei reuniuni la Berlin. Cu toate acestea, ei nu au luat o decizie formală.

Politicianul CDU Friedrich Merz dorește finalizarea conductei de gaz Nord Stream 2, dar în același timp solicită o amânare. „Cred că ar trebui să o construim până la capăt", a declarat sâmbătă candidatul la președinția CDU, la un eveniment din Hildesheim, al Tinerei Uniuni din Saxonia Inferioară.

Merz a legat acest lucru de cererea de a impune un moratoriu de doi ani. „Nu trebuie să depindem prea mult, în aprovizionarea cu energie, nici de americani, nici de gazul natural rusesc”, a precizat acesta.

Șeful CDU din Saxonia Inferioară, Bernd Althusmann, a cerut, de asemenea, o linie mai dură în relația cu Moscova. „Rusia destabilizează Europa. Suntem bine sfătuiți să fim, în general, independenți de Rusia și de aprovizionarea cu gaze rusești”.

În dezbaterea privitoare la modul de a trata cu Rusia, premierul Saxoniei, Michael Kretschmer (CDU), l-a criticat însă dur pe ministrul de externe, Heiko Maas (SPD). Kretschmer a spus că, dacă acesta „așa bate câmpii, nu e un semn bun pentru țară”. Maas vorbise despre dovezi potrivit cărora Kremlinul ar putea fi în spatele atacului cu otravă asupra opozantului rus Alexei Navalny.

Premierul Saxoniei s-a pronunțat în favoarea clarificării circumstanțelor din spatele otrăvirii lui Navalny. Pe de altă parte, conducta Nord Stream 2 trebuie finalizată, este de părere Kretschmer, anunțând că va vizita Rusia în decembrie. Desigur, el va aborda acolo și respectarea drepturilor omului, s-a mai precizat.



Replica Rusiei
Moscova și-a dat seama de pericol, prin urmare președintele Vladimir Putin s-a consultat miercuri cu șeful Gazprom, Alexei Miller. Chiar dacă purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitry Peskov, a afirmat ulterior că Nord Stream 2 nu a fost cel mai important subiect al conversației, el și-a exprimat și lipsa de înțelegere că „anumite situații sunt legate de proiecte viabile din punct de vedere comercial”.

Construcția conductei nu ar trebui politizată, deoarece finalizarea Nord Stream 2 nu este numai în interesul Rusiei, ci și al europenilor, ar fi explicat șeful de la Kremlin. Cu toate acestea, Rusia e chemată să participe la ancheta otrăvirii lui Navalny, care este necesară la nivel internațional, ca o condiție prealabilă pentru o cooperare economică ulterioară.

De exemplu, ambasada rusă de la UE a întocmit o listă de întrebări menite să descopere neconcordanțele din acuzațiile împotriva Moscovei, în afacerea Navalny. Diplomații au prezentat Parlamentului UE nouă ipoteze. Printre altele, se pune sub semnul întrebării logica otrăvirii, ca și salvarea și predarea ulterioară a lui Navalny către Germania, iar autoritățile germane și medicii de la spitalul Charité sunt acuzați că refuză să coopereze cu partea rusă.

Moscova a acordat o atenție deosebită unui anumit detaliu: ce fel de sticlă de apă a fost aceea pe care s-au găsit urmele nefaste de otravă? „Nicio cameră de supraveghere și nicio fotografie nu arată că Navalny le-a folosit, înainte de a părăsi Tomsk, sau în avionul spre Moscova. Deci, cum a ajuns ea la Berlin? ”, a întrebat ambasada rusă.



Ce rol are Maria?
Răspunsul la acest lucru a fost, între timp, oferit de persoane din staff-ul lui Navalny. Acestea ar fi filmat cum, după ce au luat cunoștință de otrăvirea acestuia, au cotrobăit camera de hotel pe care o închiriase dizidentul rus în orașul Tomsk, pentru a aduna dovezi. Au luat cu ele și trei sticle de apă, pe care apoi le-au predat Germaniei.

Maria Pevchikh, care conduce lucrările de investigație a fundației anticorupție Navalny FBK, din Londra, este în prezent una dintre persoanele-cheie în investigarea presupusului atac cu otravă asupra lui Navalny.

Ea îl însoțise pe Navalny în călătoria sa la Novosibirsk și Tomsk, pentru a cerceta cazuri de corupție și pentru a promova tactica susținută de Navalny - de a fi votați politicienii din opoziție care au cele mai mari șanse de victorie.

Ca și alți membri ai echipei, Pevchikh locuia în același hotel cu Navalny și se zvonea că ar putea avea chiar și o relație cu acesta. În orice caz, ea a zburat împreună cu Navalny și soția sa la Berlin, în avionul sanitar german finanțat de Cinema for Peace.

Zilele acestea, presa internațională a acordat destul spațiu noilor informații. Apă sau ceai? Misterul presupusei otrăviri se adâncește. Între timp, gata și ele să intre în ape adânci, conductele de gaz se aliniază la Marea Baltică.

economie.hotnews.ro
 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus