Timpul.md

Actualitate 30 Iulie 2018 | 08:03

Kozak-2 sau o nouă tentativă de federalizare a R. Moldova

Alianța dintre noul reprezentant al Rusiei în țara noastră, Dmitri Kozak, și președintele Dodon ar putea conduce la anexarea de către Moscova a regiunilor transnistreană și găgăuză

Actualul vicepremier rus Dmitri Kozak, care acum 15 ani a propus un plan de federalizare a statului nostru, respins de Vladimir Voronin, a fost numit recent responsabil de relaţiile economice cu R. Moldova. Cu alte cuvinte, Kozak preia atribuţiile lui Dmitri Rogozin, care a fost reprezentant special pentru regiunea transnistreană, până când Guvernul de la Chişinău l-a declarat persona non-grata. De ce Putin l-a trimis anume pe Kozak în R. Moldova şi tocmai în perioada preşedinţiei vasalului său, Igor Dodon, cunoscut drept un promotor frenetic al federalizării? Am încercat şi noi să aflăm acest lucru.

Dmitri Kozak s-a făcut remarcat pe scena politică din întreaga lume la sfârşitul anului 2003, când a propus Chișinăului, Tiraspolului şi OSCE un memorandum pentru soluționarea conflictului transnistrean. Documentul reprezenta un proiect de Constituție federală a R. Moldova. Regiunile transnistreană şi găgăuză urmau să obțină statut special, cu drept de veto, ceea ce le-ar fi permis să blocheze oricare proiect de lege, iar trupele rusești ar fi trebuie să staționeze în stânga Nistrului până în anul 2023.

Voronin s-a răzgândit a doua oară

Însă, Vladimir Voronin, pe atunci președintele R. Moldova, care a dat asigurări Moscovei că va semna documentul, s-a răzgândit pe ultima sută de metri, motivând că documentul contravine Constituției. Acea decizie neaşteptată, a stricat la acea vreme relaţiile comuniştilor moldoveni cu liderul de la Kremlin, dar totodată a trezit admiraţia cetăţenilor R. Moldova.

În 2013 însă liderul comunist s-a răzgândit iarăşi. În cadrul unui interviu pentru TV7, el și-a exprimat regretul că memorandumul din 2003 nu a fost adoptat. „Eu regret că nu am semnat acel document. Nu vreau să ofer multe detalii, dar regret că acel plan nu a prins contur”, a declarat președintele PCRM. Iar zilele trecute, Voronin a calificat delegarea lui Kozak în R. Moldova drept „o decizie corectă”.

Și Igor Dodon, cel mai aprig susţinător al federalizării R. Moldova, s-a bucurat de revenirea lui Kozak în țara noastră. „Pentru noi este un partener de dialog pregătit și serios, cu care vom putea discuta detaliat despre ce vom întreprinde în relațiile bilaterale. Un subiect separat va fi și rezolvarea problemei transnistrene, care poate fi rezolvată nu la nivel bilateral, dar în formatul 5+2”, a declarat şeful statului. În opinia sa, în 2003, Chişinăul a ratat posibilitatea soluţionării diferendului transnistrean. Dodon a adăugat că nu ştie dacă Planul Kozak mai este actual, precizând însă că R. Moldova nu poate accepta un model elaborat în afara țării.

„Rușii nu renunță la ideea federalizării”

Nici alţi politicieni din R. Moldova nu văd un pericol în revenirea lui Dimitri Kozak la Chişinău. Anatol Șalaru, președintele Partidului Unității Naționale (PUN), susţine că revenirea lui Kozak nu aduce nimic nou, căci Rusia insistă pe ideea federalizării R. Moldova încă din 1991. „Prin scenariul de federalizare, rușii au vrut să controleze Chișinăul și să-l șantajeze. De aceea, revenirea lui Kozak ne-a demonstrat că ei nu renunță la această idee. Și Rogozin, și Kozak și câți vor mai fi după ei, toți vor sprijini federalizarea. Iar Dodon, chiar dacă este adeptul federalizării, nu are prerogative de a aplica Planul Kozak, fără a fi împuternicit de Parlament sau de Guvern. De aceea, totul depinde de partidul de la guvernare”, conchide liderul PUN.

Totuși, el atenționează că lucrurile s-ar schimba, dacă PSRM va obține majoritatea în următorul parlament. „Dacă socialiștii vor câștiga alegerile, sunt sigur că vor pune în aplicare acest plan, indiferent dacă va fi Kozak reprezentat al Rusie sau altcineva”, consideră Șalaru.

„Nici trei kozaci n-au șansa să schimbe statutul R. Moldova”

În schimb, Vladimir Bolea, preşedintele Organizaţiei teritoriale Chişinău a Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), afirmă că, deși numirea lui Kozak nu este întâmplătoare, coaliția PSRM-PD nu va ratifica niciodată federalizarea R. Moldova, chiar dacă cele două partide vor forma majoritatea parlamentară. „Tovarășul Dodon, pe vremea când era vice-prim-ministru, s-a ocupat de negocierile Acordului de Liber Schimb cu UE, pentru că R. Moldova era într-un colaps economic. Datorită acestui acord, mai avem creștere economică în R. Moldova. Numai în 2017, valoarea exporturilor din R. Moldova a fost de peste două miliarde de euro, iar în toate țările CSI acesta a ajuns la numai 600 milioane de euro. Bunăoară, numai în România s-au exportat produse de peste 800 milioane de euro. Și ei nu vor opta pentru federalizare cu riscul de a pierde suportul european”, se arată convins Vladimir Bolea.

La rândul său, deputatul PD, Sergiu Sârbu dă asigurări că Dmitri Kozak nu dispune de pârghiile necesare pentru a se implica în conflictul transnistrean, deoarece a fost numit în funcția de reprezentant al lui Putin pentru relațiile comercial-economice cu R. Moldova. „Comisia pe care el o conduce nu are legătură directă cu formatul „5+2”. De aceea, îmi e greu să cred că vom asista la un posibil scenariu din Memorandumul Kozak. Reglementarea conflictului transnistrean nu ține de o singură persoană. Toate discuțiile se poartă în formatul de negocieri. În afara acestuia, niciun plan nu este posibil, chiar de-ar veni trei kozaci cu multe memorandumuri. Există un câmp legal, juridic și internațional care nu poate fi încălcat. De aceea, dacă Dodon și Kozak își doresc să schimbe statutul R. Moldova, ei nu au nicio șansă”, explică deputatul.

„Când doi se bat, al treilea câștigă”

Și viziunile experților politici de pe cele două maluri ale Nistrului, în această privință, sunt diferite. Anatoli Dirun, analist politic la Tiraspol, este de părere că Memorandumul Kozak este un act expirat, iar revenirea la el ar fi o abordare neprofesionistă. „Planul Kozak este deja un document care ține de istorie. Acesta poate fi studiat de istorici, de sociologi, politologi, de experți (…), dar astăzi nu se mai poate pune problema ca acesta să devină bază pentru procesul politic de reglementare dintre Tiraspol și Chişinău. Astfel de documente sunt elaborate atunci când există viziune comună cu privire la cum se poate merge înainte. Dar astăzi situația, din punctul de vedere al încrederii și al unei viziuni comune, și al felului în care părțile ar trebui să se despartă, este diametral opusă la Tiraspol și Chişinău”, a declarat analistul politic pentru Europa Liberă.

De cealaltă parte, ex-viceministrul de Interne, Ghenadie Cosovan amintește că Dimitri Kozak este o figură importantă în echipa președintelui rus, fiind folosit ca vârf de lance în cele mai importante jocuri geopolitice. Odată cu numirea lui Kozak în această funcție, războiul hibrid în care ne aflăm va trece la o altă etapă, consideră fostul viceministru. „Cred că pe agenda soluționării conflictului transnistrean va fi impusă din nou federalizarea, dacă nu chiar confederalizarea R. Moldova. Observ că s-au intensificat problemele și în sudul țării. Forțele separatiste din UTA Găgăuzia s-au ridicat din nou și au înaintat cerințe către oficialii de la Chișinău. Ei spun că nu vor participa la alegerile parlamentare, dacă nu vor avea propriul serviciu vamal și fiscal, ceea ce reprezintă elemente de confederalizare. De asemenea, există asemenea mișcări și la nordul republicii. În condițiile în care forțele europene care ar putea sta la straja unității teritoriale a R. Moldova sunt divizate în guvernare și opoziție, rușii au toate șansele să pună în aplicare Memorandumul Kozak. Când doi se bat, al treilea câștigă”, adaugă colonelul.

„Memorandumul Kozak sau Trădarea lui Dodon”

Directorul de programe al Institutului pentru Politici Publice, Oazu Nantoi, își amintește de 26 mai 2013, când Igor Dodon, nefiind încă președinte, a organizat la Chișinău o așa-zisă conferință internațională cu participarea Tamarei Guzencova, director-adjunct al Institutului Rus de Cercetări Strategice, care a prezentat cu mare fast o broșură ce conținea un scenariu de federalizare a R. Moldova. De aceea, avertizează Nantoi, atunci când vorbim despre federalizare, trebuie să excludem din start demagogia precum că acesta va rezolva conflictul transnistrean. „Planul Kozak din 2003 urmărea transformarea R. Moldova în satelit docil al Federației Ruse, iar acum Dimitri Kozak a fost numit în funcție cu același scop”, atenționează analistul politic.

Nantoi sugerează că, deși vicepremierul rus este confidentul lui Putin, el a dat peste cap scenariul președintelui rus din 2003, când Voronin nu a semnat memorandumul. „De aceea, acum Kozak, împreună cu Patriarhul Kiril și altă agentură rusească din care, în opinia mea, face parte și așa-zisul președinte Dodon, se va ocupa în primul rând de alegerile parlamentare. Scopul lui va fi ca, după aceste alegeri în baza sistemului electoral mixt, să fie pusă la cale așa-zisa soluționare pașnică a conflictului transnistrean. Și, în fond, nu contează cum se va numi documentul: Memorandumul Kozak sau Trădarea lui Dodon”, conchide expertul.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus