Timpul.md

Actualitate 4 Februarie 2015 | 09:00

Afacere „cu pălărie”

Printre afacerile cu perspectivă de la noi, specialiștii evidențiază ciupercăriile. Acest aliment se bucură de popularitate printre moldoveni și nu necesită investiții foarte mari pentru ca să fie produs artificial. Totuși, cei care vor decide să-și câștige pâinea de pe urma ciupercilor trebuie să știe că lucrurile se complică atunci când ele trebuie comercializate.

Studiile arată că din cele aproximativ 2000 de specii de ciuperci comestibile circa 20 sunt valorificate în scopuri comerciale. Producerea lor în R. Moldova se limitează doar la două tipuri: champignon, în jur de 70 la sută, și păstrăvul. 

În țara noastră se produc anual sute de mii de tone de materiale vegetale, o bună parte din acestea nu-şi găsesc utilizare, transformându-se pur şi simplu în deşeuri. Aceste resurse regenerabile pot fi folosite cu succes în producerea ciupercilor. De acest lucru și-au dat seama și unii agricultori moldoveni, care au început să le exploateze și acum au propriile ciupercării.

„Ciuperci să fie, găsim noi unde să le vindem”

Un fermier care crește ciuperci de opt ani este Oleg Negară din satul Chirileni, Ungheni. Bărbatul a început totul într-o încăpere mică, de la doar 80 de saci, acum însă recunoaște cu mândrie că are peste 1000 de saci și planifică să se extindă.

Soiul de ciuperci pe care îl cultivă se numește păstrăv, care se diferențiază de champignon prin faptul că sunt crescute mai rapid și implică mai puține bătăi de cap. Mai mult, producția sa este pur ecologică. „La baza ciupercăriei mele folosesc doar coji de floarea soarelui și paie. Acestea trebuie amestecate și umezite corespunzător și doar mai apoi putem sădi miceliul (aparatul vegetativ al majorității ciupercilor). Ulterior, după circa 30 de zile putem culege produsul final”, povestește fermierul, care a ținut să atenționeze că dacă acestea nu sunt strânse la timp, elimină niște substanțe toxice, la care mulți sunt alergici.



Oleg spune că în perioada de vară nu crește ciuperci pentru că acestea nu sunt solicitate. Motivul îl constituie faptul că pe piață apar multe fructe și legume proaspete. Potrivit tânărului din Chirileni, cele mai mari vânzări le are în timpul posturilor. „De când le cresc mereu am avut unde să le comercializez. Ciuperci să fie, găsim noi unde să le vindem”, subliniază bărbatul zâmbind.

Fermierul strânge câte o tonă pe lună. O parte le vinde angro, iar cele rămase le comercializează la piața din Ungheni. Din observațiile sale afirmă că oamenii cumpără în prezent mai multe ciuperci decât acum cinci ani.



Oleg Negară consideră că ciupercăriile sunt afacerile viitorului și merită să investești în acest domeniu. Dar potrivit tot lui, mulți încep să le crească, însă renunță repede când întâmpină dificultăți.

Ciupercărie în garaj

Unul dinte cei care s-a lăsat de producerea ciupercilor, înainte de a avea câștiguri mari, este Sergiu Misail. Bărbatul spune că a lansat o asemenea afacere la începutul anilor 2000. După doar trei ani, el s-a văzut nevoit să o abandoneze pentru că pe piață erau câțiva producători mai mari, care le puneau bețe în roate producătorilor mici. „Totul a început în două garaje din sectorul Ciocana al capitalei. Creșteam acolo ciuperci, numite păstrăvi. Aveam câțiva metri pătrați și încăpeau puțin peste 50 de saci cu materiale vegetale, iar de pe unul strângeam între 10 și 15 kg de ciuperci. Cea mai bucuroasă era soția mea și soțiile prietenilor mei. Ele găteau des mâncăruri din ciuperci, care nu necesitau mult timp și erau foarte gustoase”, povestește Sergiu amuzat. Totuși pentru ca să obțină un venit de pe urma acestei afaceri, bărbatul a înțeles că trebuie să dispună de un spațiu mult mai mare și a decis că e mai bine să renunțe. Oricum tânărul consideră că această activitate este una de perspectivă și nu exclude că într-o bună zi va reveni în domeniu.



Printre riscurile creșterii ciupercilor agricultorii evidențiază dificultatea de a comercializa producția, dacă aceasta este în cantități relativ mici. O altă problemă o constituie faptul că dacă nu se află într-o încăpere specială, ciupercile pot fi afectate de lumină, de frig sau de anumite boli. Pe lângă toate acestea, dacă nu sunt comercializate în 5-7 zile, după ce au fost culese, ele riscă să se altereze.

Au efect anticancer

Centrul Naţional de Cercetări asupra Cancerului din SUA a demonstrat efectul antitumoral al substanţei numite lenitan, care se găseşte în unele specii de ciuperci. Totodată, oamenii de ştiință japonezi au ajuns la concluzia că ciupercile te apără de cancer, având un rol important în întărirea sistemului imunitar. Potrivit publicației Diet Food Nutrition, se pare că „pălăriile miraculoase” conţin anumite substanţe capabile să lupte împotriva formării celulelor canceroase. Prin urmare, specialiştii recomandă consumarea lor de câteva ori pe săptămână.

Pe lângă aceste efecte, ciupercile au și alte beneficii. Nutriționiștii spun că ele conțin puține calorii şi grăsimi, în schimb sunt bogate în substanţe nutritive. Potrivit cercetătorilor, dacă ar fi introduse în alimentaţia zilnică, ciupercile ar putea preveni apariţia unor afecţiuni grave precum: anemiile, oboseala cronică, asteniile sau diferite boli provocate de slăbirea sistemului imunitar. Studii recente arată că ciupercile consumate în mod frecvent ajută la fortificarea sistemului imunitar şi la creşterea potenţei masculine.

Tehnologiile moderne permit obţinerea unei recolte de 120-150 kg pe metru pătrat, pentru 4–6 cicluri tehnologice timp de 12 luni. Cererea mai mare a făcut ca în ultimii ani R. Moldova să importe mai multe ciuperci proaspete şi prelucrate. Cea mai mare parte de importuri sunt din China şi Polonia, care deţin împreună peste 90 la sută din valoarea totală a importurilor. La piețele din capitală un kilogram de ciuperci proaspete costă între 25 și 35 de lei.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus