Timpul.md

Actualitate 7 August 2018 | 07:51

Animale de sute de euro sunt aruncate în stradă

Cetățenii celei mai sărace țări din Europa preferă, de obicei, să cheltuie mulți bani pentru a-și cumpăra patrupezi, în loc să-i adopte și să facă economii

Unii moldoveni pot fi de-a dreptul insensibili nu doar cu animalele fără stăpân, dar și cu propriii companioni necuvântători. Atunci când câinii sau pisicile îmbătrânesc, se îmbolnăvesc și nu-i mai pot distra, aceștia îi aruncă în stradă. Totodată, adăposturile din țară sunt pline cu patrupezi care tânjesc după grijă și afecțiune.

Maidanezii care mișună pe străzile Chișinăului și ale întregii țări reprezintă o problemă pentru care autoritățile nu au găsit niciodată o soluție viabilă. De câțiva ani, ONG-urile pentru drepturile animalelor propun adopția patrupezilor abandonați, pentru a le ameliora puțin situația. Cu toate astea, lucrurile se mișcă din loc foarte greu.

În stradă ajung și câini de rasă

Adăpostul de animale „Живи” (Trăiește – rus.) din Capitală adăpostește în prezent 200 de câini și 35 de pisici. Fondatoarea azilului, Natalia Ghetmanets, spune că are o misiune grea, întrucât încearcă să adune doar animalele rănite, aflate în stare gravă. „De obicei este vorba despre cățeluși sau pisoiași nou-născuți, care sunt puși în cutii și lăsați să moară, sau despre animale lovite de mașini care zac pe marginea drumului. Nu îi putem lăsa în stradă, pentru că nici nu ar putea supraviețui. De multe ori, animalele rămân fără picioare sau chiar fără ochișori…”, povestește femeia. De la începutul acestui an, ea a adunat 40 de necuvântătoare rănite și spune că abia de reușește să ofere spre adopție câte un animal pe lună.

Mulți dintre noi sunt obișnuiți să creadă că toți maidanezii sunt corcituri, însă Natalia ne asigură că în stradă ajung și câini de rasă. „Acest fenomen demonstrează că omul dă o grămadă de bani pentru un câine sau o pisică de rasă și îl tratează ca pe un obiect, ca pe ceva temporar. Când se satură, îl aruncă. Noi încercăm să-i învățăm pe oameni că nu e normal să ții un animal acasă doar atâta timp cât îți este comod. Un animal de companie este pentru totdeauna. Chiar ieri cineva m-a sunat și mi-a spus că vrea să abandoneze un Toy Terrier de 3 kg, pentru că în familie urmează să apară un bebeluș și nu mai vor un animal în casă. Am încercat să le explic că nu e o problemă și că, dimpotrivă, copiii cresc foarte frumos alături de un cățel sau un pisoi. Dar oamenii nici nu vor să audă”, mărturisește Natalia.


„Fidelitatea și prietenia nu pot fi cumpărate”

Fondatoarea azilului „Живи” crede că mulți moldoveni sunt mai interesați de aspectul fizic și de rasa unei pisici sau a unui câine și nu-i interesează faptul că ar putea salva un suflet de la moarte. „O să vă spun opinia mea dură, dar chiar așa cred. În adăposturi sunt sute sau mii de animale frumoase, bune, jucăușe, dar oamenii noștri parcă nu sunt obișnuiți să ofere dragoste, ajutor, căldură. Nu poți ajuta pe cineva în funcție de culoarea ochilor sau a părului, nu-i așa? Trebuie să-l ajuți pe cel care are nevoie… În țările europene, să oferi casă și grijă unui animal este o onoare”, afirmă Natalia.

Femeia recunoaște că există situații în care omul are nevoie anume de un animal de rasă, înzestrat cu anumite abilități, dar e vorba de niște excepții. „De exemplu, la vamă ori în poliție, evident că doar un câine de rasă antrenat face față cerințelor, dar când vorbim despre un prieten, un suflet care să-ți țină companie, e cu totul altceva…”, consideră apărătoarea drepturilor animalelor.

Mai mult, ea adaugă că fidelitatea și prietenia nu pot fi cumpărate: „Mai multă recunoștință decât în privirea unui câine care a cunoscut durerea și foamea nu veți găsi. Cei mai iubitori sunt acei care au fost luați de pe marginea străzii… Ei sunt atât de recunoscători pentru o bucată de pâine, pentru o mângâiere… Recunoștința pe care o oferă un animal abandonat, uneori maltratat, celui care îl salvează, nu are margine”.

Tinerii sunt mai milostivi și receptivi

Valentina Dudnic, coordonatoarea Asociației Obștești pentru Protecția Animalelor fără Adăpost ALGA, se arată nedumerită de unii oameni, care plătesc câte 700 de euro pentru un câine de rasă, pe care ulterior îl abandonează fără pic de remușcare. De regulă, precizează Valentina, așa se întâmplă atunci când cineva se satură de patrupezi sau pleacă peste hotare. „Am găsit și câini din rasa Ciobănesc German ori Husky. Sunt oameni între oameni, dar pe unii nimic nu-i oprește”, constată femeia.

Mai receptivi și sufletiști se dovedesc a fi tinerii, subliniază ea. „Zilele trecute, la necropolă au fost aduși cinci cățeluși. Eu am postat niște fotografii pe Facebook și o fetiță s-a arătat interesată. A venit, i-a văzut și a zis că va lua unul. Apoi s-a gândit ca să ia doi. Apoi și-a sunat tatăl și cu lacrimi l-a rugat să-i permită să-i ia pe toți cinci. E drept că au și spațiu unde să-i țină”, povestește Valentina Dudnic.

După adopție, coordonatoarea de la ALGA se interesează de condițiile în care aceste animale sunt crescute. „S-a întâmplat de multe ori să vină persoane care să-mi ceară câini de talie mare și apoi nu am mai auzit de ei. Îmi dau seama că au nevoie de niște câini mai mari, ca să le păzească livezile, iar apoi îi omoară, când nu mai au nevoie de ei”, spune Valentina.

„A fost o dragoste la prima vedere”

Tânăra care i-a adoptat pe cei cinci cățeluși se numește Elena și spune că și-a dorit să le dea și acestora o șansă la viață. „Am decis să-i luăm ca să nu se piardă. Voiam să le dăm o șansă. Nu m-am uitat la rasă”, susține ea.

O altă iubitoare de animale, o „obsedată de pisici”, așa cum se descrie ea însăși, este Victoria Schin. Povestește că și-a cumpărat una, iar, dacă ar avea destul spațiu, ar adopta mai multe feline. „În perioada studenției, când m-am mutat la Chișinău, am adunat vreo cinci pisoi pe care i-am dus mamei mele, la țară. Apoi, întâmplător, am găsit pe internet un anunț despre cineva care vindea o pisică și un pisoi de rasă Scottish Straight cu doar 400 de lei. Știam că prețul acestei rase este mult mai mare. A fost o dragoste la prima vedere și am decis să iau motănașul. Îl cheamă Scott și, de doi ani, este ca și copilul meu”, mărturisește Victoria.

„Dacă iubești cu adevărat …”

Ea crede că moldovenii sunt pe alocuri insensibili și nu dau dovadă de bună educație. „La capitolul educație, avem mult de lucrat. Eu lupt cu indiferența și insensibilitatea unora. Dacă iubești cu adevărat animalul acela, nu ai cum să îl dai afară din casă. Într-adevăr, animalele de rasă sunt mai deosebite, mai arătoase din punct de vedere fizic, dar nu acest aspect este cel mai important”, spune tânăra. Victoria recunoaște că un animal de companie are nevoie de atenție, investiții și îți cere responsabilitate. „Mai ales un câine! Nu pot să-mi imaginez cum poți lăsa un câine toată ziua singur, închis în casă. Scott al meu, de exemplu, se simte cel mai bine în casă și nu-i place când îl scot afară. Dimpotrivă, uneori se arată deranjat că eu sunt acasă și nu-l las în pace, dar câinii sunt mai afectuoși. E costisitor să ai grijă de un animal de companie, dar, dacă ți-e drag, nu mai contează nimic”, concluzionează Victoria Schin.

Menționăm că, la începutul acestei veri, Guvernul a decis că persoanele care vor tortura sau vor avea un comportament agresiv față de animale vor fi pedepsite cu amenzi de până la 37 de mii de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau cu un an de închisoare.



Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus