Asea Timuş: „Ideea cărţii mi-a venit de la oamenii care au nume de pasăre”

În 1993, a absolvit UASM, iar în 2000 – doctorantura la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. Din 2000, lucrează la Catedra protecţia plantelor a USAM. A scris zeci de lucrări ştiinţifice în domeniul pe care îl profesează şi a efectuat diverse stagii în ţară şi peste hotare. A creat modulele „Managementul dăunătorilor pentru plantaţiile sensibile”, „Ameninţări severe în protecţia plantelor şi cum de evitat dezastrele”, „Noi probleme în protecţia plantelor în Moldova” ş. a.

Numele Asei Timuş e bine cunoscut printre profesorii şi cercetătorii din republică. De-a lungul carierei sale, s-a afirmat plenar în domeniul ştiinţei şi cel al educaţiei. Anul 2011 a fost unul fructuos pentru ea. La Editura „Geea” din Bucureşti i-a apărut cartea „Păsări insectivore. Inspiraţii enciclopedice”, care cuprinde aspecte ecologice (legende, mituri ş.a.), dar şi ştiinţifice despre păsările care se hrănesc cu insecte. „Ideea cărţii mi-a venit de la oamenii care au nume de pasăre – Botgros, Cioară, Corbu, Vrabie, Nagâţ, Porumbelu, Raţă, Lebădă, Gâscă, Potârniche… În total, în RM sunt înregistrate 26 de nume de familie de pasăre”, ne explică Asea Timuş.

Apoi ne spune mândră că zilele trecute i-a apărut o altă carte: „Combaterea bolilor şi dăunătorilor plantelor legumicole”, editată în colaborare au Agenţia de şcolarizare în agricultură (ACSA) şi care include sfaturi practice pentru fermieri. În prezent, Asea Timuş lucrează la un volum mai special – „Loc sub soare pentru toţi”, care cuprinde legende, poveşti, zicători despre insectele şi animale folositoare. „Cârtiţa, bunăoară, este folositoare prin faptul că este insectivoră, dar oamenii noştri, din ignoranţă, o omoară…”, ne spune cercetătoarea. Noul volum va încadra şi elemente de agrotehnică transformate în… poveste. „Scopul cărţii e să apropie tinerii de agricultură. Pentru a fi mai convingătoare, am apelat la tânăra pictoriţă Irina Bulgaru, care mi-a realizat nişte desene minunate”, afirmă energica şi fermecătoarea cercetătoare.

În paralel, Asea Timul pregăteşte câteva articole ştiinţifice. Unul dintre acestea, „De la proverbe până la argumente ştiinţifice sau vindecarea la animale”, îşi propune să răspundă la mai multe întrebări. De ce, bunăoară, pisicile, câinii sau maimuţele mănâncă iarbă? De ce calul se hârjoneşte pe spate (de fapt, asta credem noi, căci pe cal îl doare burta)? Sau cum se curăţă animalele de căpuşe şi purici… Un alt studiu – care, la prima vedere, nu prea are treabă cu preocupările Asei Timuş, se referă la „Concurenţă între femeie şi bărbat”. Dar ideea acestuia tot de la Universitatea Agrară vine, ea fiindu-i sugerată de comportamentul frecvent neadecvat al unor studenţi de la UASM faţă de studente… Iar printre ultimele studii, care stau pe masa neobositei cercetătoare – ea lucrează şi la Institutul de Studii Enciclopedice al AŞM -, se află şi un articol despre feromonii la insecte în RM, cu care va participa la o conferinţă ştiinţifică în Turcia. Iar ideile tot vin şi vin, căci natura, ne asigură Asea Timuş, este un izvor nesecat de cercetare.