Aceasta se referă în primul rând la cei doi concurenți: Nicolae Dudoglo și Irina Vlah. Dna Vlah a plecat din Partidul Comuniștilor, iar dl Dudoglo, fiind ales deputat pe lista PDM, se declară candidat independent în lupta pentru funcția de bașcan. Și mai exista numărul mare de candidați.
De aceea nu ne permitem să spunem cine este favoritul evident în această cursă și din această cauză probabil lupta decisivă se va da pentru ieșirea în turul doi și acolo se va decide soarta alegerilor. Depinde foarte mult de comportamentul viitorului bașcan, de atmosfera care va exista în relațiile dintre Chișinău și Comrat. Deoarece în opinia mea, dl Formuzal a fost puternic influențat și ghidat din partea Federației Ruse și din această cauză ultimul an noi am realizat mai multe lucruri negative despre Autonomia Găgăuză, legate de așa zisul referendum din 2 februarie anului trecut, legate de plecarea tinerilor din Găgăuzia, racolarea lor pentru a fi antrenați în lagărele cele din Rostov – pe – Don.
Dar, în legătura cu aceasta, vreau să spun că atmosfera în sudul Republicii Moldova va depinde aproape decisiv de evoluția situației în Ucraina. Deoarece criza din Ucraina, agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei afectează grav starea de spirit în autonomie și, spre regret, alimentează niște spirite separatiste care sunt reprezentate de câțiva lideri locali, inclusiv aleși pe lista unui partid în Parlamentul Republicii Moldova.”
Oazu Nantoi: „Între ei s-a dat lupta pentru ca să fie declarați, susținuți de Partidul Socialiștilor. Deoarece Partidul Socialiștilor la moment se identifică cu politica pro-rusească, așa cum anterior populația din autonomia Găgăuzia vota pentru acele partide care la moment se identificau cu Rusia, așa a fost în anul 2005, când nu au votat pentru Partidul Comuniștilor care se declara pro-european, dar au votat pentru un partid „Patria-Rodina”, dacă nu greșesc așa se numea. Dar cu Partidul Socialiștilor s-a primit o situație cam ciudată, deoarece dl Dodon a declarat chiar ieri că dna Irina Vlah va fi acel candidat susținut de Partidul Socialiștilor care candidează independent, dar organizația locală a Partidelor Socialiștilor a respins cu vehemență ideea ca dna Vlah să fie favorita Partidului Socialiștilor.
Deci, multe emoții, multă incertitudine și, spre regret, nu există o guvernare stabilă și coerentă la Chișinău care ar fi menținut situația în relațiile cu autonomia noastră de la sud în limitele bunului simț și al cadrului juridic existent.”
Europa Liberă: Sprijinul forţelor politice de la Chişinău, totuşi, are vreo relevanţă cât de cât pentru rezultatul votului, chiar dacă toată lumea preferă să se distanțeze de aceste partide?
Oazu Nantoi: „Dl Dudoglo, de exemplu, a fost atacat de concurenții săi anume fiind declarat cel mai pro-european candidat, ceea ce în viziunea lor înseamnă că șansele dl Dudoglo scad dramatic. Dar în decembrie anului trecut reprezentanții autonomiei au semnat aderarea la Euroregiunea Nistru și în martie va avea loc ședința executivului acestei euroregiuni anume la Comrat. Și scopul declarat al aderării la această euroregiune a fost atragerea investițiilor din România, a granturilor din partea Uniunii Europene și aceasta este, să spunem așa, paradoxul situației din Autonomia Găgăuză: candidații se delimitează, se distanțează stăruitor de partidele care cât de cât pot să se identifice cu vectorul pro-european, dar totodată mizează pe banii europeni atunci când se va ajunge la rezolvarea problemelor autonomiei.”
Europa Liberă: Vom mai vorbi despre acest paradox, dar iată și dna Vlah e candidata cu susținerea unei formațiuni care la alegerile din noiembrie a luat vreo 60% în sud, nu?
Oazu Nantoi: „Da, Partidul Socialiștilor a obținut circa 57% în Autonomia Găgăuză și să nu uităm încă vreo 11% sau 13% obținute de blocul electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”, ceea ce înseamnă că aproape că 70% din spiritele din Autonomia Găgăuză sunt orientate spre Moscova. Aceasta este starea de spirit tradițională în Autonomia Găgăuză, ceea ce demonstrează falimentul politicii puterii centrale de la Chișinău de integrare a acestei minorități în spațiul mintal, politic, social, informațional al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Cum explicați Dvs. acest grad foarte redus de incluziune ca opțiune politică, inclusiv al comunității Găgăuzia din sud într-o societatea care chiar dacă este pestriță cum e cea moldovenească în general, este în mare parte pro-europeană și mai reticentă față de proiectele estice ale unor forțe de la Chișinău, adică totul se reduce doar la ce? La incapacitatea autorităților centrale de a oferi un proiect ademenitor și reînviorător pentru populația și elita din regiune sau sunt și alte explicații?
Oazu Nantoi: „Pe de o parte, noi și la nivel național vedem acea dedublare a conștiinței moldoveanului când majoritatea absolută percepe, își dă seamă că în Uniunea Europeană mai mulți parametri de viața sunt net superiori în raport cu eventuala Uniune Eurasiatică, dar oamenii votează nu cu mintea, ci cu inima, pentru Rusia, pentru Putin etc..
Noi avem probleme grave în ceea ce privește consolidarea națiunii civice moldovenești, cum spun eu, dar în special aceasta se răsfrânge asupra relațiilor și asupra situației din Autonomia Găgăuză. Fiind cu alte prilejuri în septembrie în Ceadâr-Lunga, eu am locuit două nopți în hotelul local. Păi, din treizeci de canale de televiziune care erau în hotel, eu din curiozitate am verificat, doar două erau moldovenești – unul cel public și altul privat, douăzeci și opt erau rusești.
Autonomia Găgăuză se află într-un mediu evident neintegrat în spațiul informațional, politic, cultural chiar al Republicii Moldova. Sunt deficiențe grave în ceea ce privește integrarea tinerilor, sistemul educațional la noi în genere în Republica Moldova nu asigură integrarea perfectă a reprezentanților minorităților etnice care trec prin sistemul educațional al Republicii Moldova. Și această problemă, spre regret, aproape un sfert de secol deja nu este soluționată. De aceasta profită Federația Rusă care încearcă să provoace diferite animozități în relațiile dintre Comrat și Chișinău.”
Europa Liberă: Intrarea în competiţie a aspiranţilor la cel mai important post de la Comrat coincide cu împlinirea unui an de la desfăşurarea unui referendum în regiune, invalidat de autorităţile centrale. Referendum prin care locuitorii acestei autonomii au optat pentru orientarea spre Rusia, nu spre Uniunea Europeană, în dezacord cu priorităţile autorităţilor de la Chişinău. S-a schimbat ceva din spiritul acelui referendum între timp, cum apreciați?
Oazu Nantoi: „În opinia mea personală, în cadrul așa zisului referendum din 2 februarie lipsea încă o întrebarea – acceptă ei sau nu acceptă suportul financiar din partea Uniunii Europene? Deoarece este logic că dacă ție nu-ți place Uniunea Europeană și tu neapărat vrei să tinzi spre Rusia, în mod normal trebuie să refuzi orice suport financiar din partea Uniunii Europene. Însă în Autonomia Găgăuză se observa această dedublare a conștiinței – cu plăcere acceptă banii din partea Uniunii Europene, însă iubesc Rusia.
Spiritele nu prea s-au schimbat, deoarece anul 2014 a fost un an al turbulențelor politice, spre regret noi la Chișinău nu avem o guvernare consolidată și coerentă și din această cauză și campania electorală legată de alegerea bașcanului va fi sub amprenta acestei dileme absolut false, deci est-vest. Dar așa este calitatea societății noastre și, probabil, cândva vom depăși noi această chestie.”
Sursa: europalibera.org
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
