Timpul.md

Comentariu 23 Februarie 2012 | 05:57

Biserica şi mass-media

Mulţi jurnalişti sau analişti cer socoteală Bisericii, de parcă ar fi o instituţie de stat. 

Aceiaşi jurnalişti sau analişti îi reproşează Bisericii că se comportă ca o instituţie de stat, că trebuie să se comporte diferit. După care apar - surpriză! - aceiaşi analişti şi jurnalişti şi spun că Biserica trebuie să dea socoteală în public de banii săi, la fel ca orice altă instituţie de stat. Dacă îi pui pe jurnalişti, analişti şi activişti să dea socoteală de banii organizaţiilor neguvernamentale din care fac parte vor începe să se ascundă după tot felul de scuze. Dar Biserica, deşi este din punct de vedere legal tot o organizaţie neguvernamentală, trebuie să dea socoteală de banii ei!

Vreau să spun că Biserica este tratată cu dublă măsură. Pe de o parte, i se cere să se desprindă total de stat, pe de cealaltă parte, i se cere să se comporte ca un organism de stat (mai ales în ceea ce priveşte fondurile). Unii cer în gura mare ca Biserica să facă mai multe milostenii, după care aceiaşi oameni strigă că milosteniile Bisericii sunt făţarnice şi că oamenii Bisericii trebuie scoşi din spaţiul public. După ce se cere scoaterea Bisericii din spaţiul public, se strigă din nou că Biserica nu se implică în viaţa socială. Preoţii chemaţi la emisiuni televizate de tot felul de tinerei cu trei tuleie sunt, de fapt, chemaţi la execuţii publice. Regia este făcută de aşa manieră, încât preoţii să vorbească puţin, să nu apuce să spună mai nimic sau sunt intimidaţi, subiectul discuţiei este schimbat de trei-patru ori în zece minute. Dacă aş fi preot, nu aş da curs niciunei invitaţii la vreo dezbatere televizată, pur şi simplu ar fi o pierdere de vreme. Biserica nu este o agenţie modernă de PR, chiar nu are nevoie „să îşi adapteze mesajul la noile vremuri” - Biserica se descurcă destul de bine de câteva mii de ani.

Apoi vin politicienii. Cu toţii se reped asupra Bisericii şi încearcă să se lipească de puterea credinţei. Unii încearcă să cumpere bunăvoinţa Bisericii, există şi preoţi care se lasă cumpăraţi, fiecare cu păcatele lui. Biserica este o instituţie mult mai puternică decât îşi imaginează unii, altfel este greu de explicat această furie permanentă împotriva ei.

La Bucureşti, un ziarist se plânge că preoţii nu vor să participe la iniţiativele lui. Alţi ziarişti se alătură corului şi spun şi ei că le este din ce în ce mai greu să găsească preoţi care să vină în emisiunile televizate. Mi se pare corect ce se întâmplă la Bucureşti. După zeci de ani de zoaie aruncate asupra Bisericii, preoţilor şi credincioşilor este drept ca preoţii să nu mai vrea să vină la emisiuni-capcană. Orice ar zice un preot, tot el va fi scos drept vinovat, aşa că de ce ar mai trebui să răspundă invitaţiei jurnaliştilor?

Mi se va spune că toată lumea va avea de pierdut prin această atitudine. Nu cred. Mai degrabă jurnaliştii şi analiştii specializaţi în aruncatul cu pietre în Biserică vor rămâne destul de repede fără obiectul activităţii lor preferate. Biserica va comunica în continuare cu credincioşii săi şi cu cei interesaţi de credinţă, aşa cum a făcut-o de mii de ani. 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus