Timpul.md

Cultură 10 Februarie 2010 | 19:16

Calatorie duhovniceasca catre Inviere

Pe 15 februarie incepe Postul Mare sau Postul Pastilor. Este numit “mare” pentru ca este cel mai lung si cel mai important dintre toate posturile. Oamenii  postesc sapte saptamani, iar vineri, in ultima zi a postului, care anul acesta cade pe 3 aprilie nu mananca nimic. Scopul initial al postirii de dinaintea Sfintelor Pasti era pregatirea catehumenilor care urmau sa fie botezati de Pasti si sa intre in biserica. Astazi Postul Mare reprezinta o perioada de pregatire spirituala inaintea sarbatorii Invierii Mantuitorului. Cum trebuie sa postim? Preotul Vasile Negru de la biserica "Sf. teodora de la Sihla" din orasul Chisinau le da cititorilor TIMPULUI cateva sfaturi si lamuriri despre Postul Mare.

Cand a aparut Postul Mare?

E cel mai vechi, mai lung si mai de seama dintre posturile bisericesti. Referinte la acest post fac urmatoarele canoane bisericesti: Canonul 69 Apostolic; Canonul 50 Laodiceea, Asezamintele Sf. Apostoli V,13; Canonul 5 al Sinodului I ecumenic).

Care este insemnatatea Postului Mare?

De fapt, Postul Mare face parte din Perioada Triodului (mai exista si alte doua perioade peste an: Penticostarul si Octoihul), care incepe cu Duminica vamesului si a fariseului. In aceasta perioada, crestinul are posibilitate sa se curete de pacate prin pocainta, sa se lumineze si sa mediteze profund la tainele existentei (ajutat de randuielile liturgice si ascetice speciale bisericesti), ca sa poata participa efectiv la marea Taina a Patimilor si Invierii Domnului nostru Iisus Hristos.

De ce anul acesta Postul Mare  incepe asa devreme?

Potrivit regulei stabilite la Sinodul ecumenic de la Niceea (325), crestinii serbeaza Pastile in prima Duminica de luna plina, dupa echinoctiul de primavara, astfel data Pastelui poate sa varieze de la an la an, cuprins intre 22 martie / 4 aprilie si 25 aprilie / 8 mai.

Cum trebuie sa postim?

Respectarea postului este o datorie a bunului credincios, care este cuprinsa in porunca a 2-a a Bisericii. Dar trebuie sa postim nu numai cu trupul, ci si cu sufletul. Odata cu infranarea de la mancarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai trupul, ci si sufletul, petrecand in rugaciune si pocainta; incercam sa ne infranam de la pacate si sa scapam de vicii si de purtari rele. Asa ne indeamna Biserica prin cantarile ei din slujbele Postului Mare: „Sa postim, post primit, bineplacut Domnului; postul cel adevarat este infranarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte, de clevetire, de minciuna si de juramantul mincinos. Lipsirea acestora este postul cel adevarat si bineprimit”.

Ce nu se permite sa mancam in Postul Mare?

Nu se mananca nici peste, nici untdelemn (ulei) si nu se bea vin. Se dezleaga la vin si untdelemn numai sambata si duminica (pentru ca in aceste zile se face Liturghie deplina), iar la peste, numai in ziua de Bunavestire si de Florii (pentru ca sunt praznice mari).

Cine sunt scutiti de postire?

Sunt scutiti numai copiii (de pana la 7 ani), lauzele, batranii si bolnavii sau cei neputinciosi, precum si cei aflati in situatii speciale (dar cu dezlegare de la preot). Cu deosedita evlavie trebuie sa postim prima si ultima saptamana din acest post.

Urcusul crestinului in Postul Mare?

Toate saptamanile din Postul Mare sunt astfel aranjate, incat crestinii sa progreseze duhovniceste, sa urce treptele caratirii de pacate, sa mediteze profund asupra rostului vietii proprii, sa se asemene si sa se uneasca cu Hristos, ca sa poata spune impreuna cu Sf.Apostol Pavel: „nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine” (Gal.2,20).

Mai ramane valabil postul pentru crestinii de azi?

Postul este pentru invingatori, nu pentru invinsi. Firea adevarata a omului consta in cumpatare si masura in toate, dirijarea energiilor vitale trupesti cu ajutorul celor sufletesti. Daca cineva ajunge sa fie condus de trup, adica de pofte si patimi irationale – acest om este pierdut (de exemplu, betivii). Dar daca sufletul este stapanul trupului, acest om este pe calea desavarsirii, cu conditia ca el sa-L aiba drept invatator si Mantuitor pe Domnul Iisus Hristos.

Postul nu este o constrangere, o fortare, ci un examen de constiinta si comportament: esti sau nu cu Hristos? Poti sau nu sa-L urmezi?! Caci si El a postit 40 de zile si 40 de nopti nemancand si neband nimic in pustiul Carantaniei, inainte de a incepe lucrarea de mantuire. Au postit, conform marturiilor Sf.Scripturi, Moise, Ilie, Daniel, regele David si multi, multi altii. Apostolii au postit si ei: „in osteneli, in privegheri, in posturi” (2Cor.6,6); la fel primii crestini: „slujeau Domnului si posteau” (F.A.13,2).

Despre post in Sf.Scriptura

Insusi Domnul Iisus Hristos „a postit 40 de zile si 40 de nopti” (Matei 4,2) in pustiul Carantaniei; la primirea Decalogului (celor 10 Porunci) pe muntele Sinai „Moise a stat acolo la Domnul 40 de zile si 40 de nopti; si nici paine n-a mancat, nici apa n-a baut” (Iesire 34,28); la fel Ilie Proorocul (III Regi 19,8); tot poporul Ierusalimului: „post inaintea fetei Domnului” (Ier. 36,9); regele David (2Regi 1,11-12; 12,16; Psalmii 68,12, 108,23); profetul Daniel: „si mi-am indreptat fata catre Domnul Dumnezeu, staruind in rugaciune si in rugi fierbinti, cu post, sac si cenusa”(Dan.9,2); apostolii: „in osteneli, in privegheri, in posturi”(2Cor.6,6); primii crestini: „Slujeau Domnului si posteau” (F.A.13,2)

 

 

  • Un articol de:

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus