Timpul.md

Timpul Local 9 Aprilie 2010 | 11:38

Când vom duce la bun sfârşit reforma agrară?

La începutul secolului trecut, în Rusia, inclusiv în gubernia Basarabia, a avut loc reforma funciară, numită „Stolîpinskaia”, autorul şi promotorul ei fiind P. A. Stolîpin, şeful guvernului rus. Ţăranii au fost împroprietăriţi cu pământ - parcele, cătune, sectoare… În rezultatul acelei reforme, Rusia deja în 1913 era un mare exportator de cereale pe piaţa mondială.

Să trasăm unele repere istorice de dezvoltare a gospodăriei săteşti în actuala R. Moldova, cu intervale de 50 de ani - 1909, 1959, 2009. Prezentăm şi trei proiecte de organizare a teritoriului în trei localităţi tipice pentru RM: satele Măgdăceşti şi Paşcani din judeţele Chişinău şi Orhei - 1909 (autori inginerii cadastrali V. E. Vukotici şi P. V. Bibikov); satul Cojuşna, r-l Străşeni - 1959 (autor şi promotor A. L. Popov); satul Coşniţa, r-l Dubăsari - 2009 (autori - „specialişti” ai Programului „Pământ”).

Prin 1909, când nu erau teodolite moderne şi calculatoare, inginerii cadastrali V. E. Vukotici şi P. V. Bibicov, cu busola şi panglica de măsurat, au alcătuit şi implementat planul cadastral al satelor Măgdăceşti şi Paşcani şi au împărţit sectoarele (parcelele) de pământ ale fiecărui gospodar compact, într-un singur loc. ... Peste 50 de ani, în RSS Moldovenească era în toi colectivizarea, cu colhozuri, sovhozuri, staţiuni de maşini şi tractoare… N. S. Hruşciov spunea că „Moldova trebuie să devină livada URSS”, ceea ce a şi fost prin anii 1980. Ar fi păcat să nu recunoaştem progresul în agricultura Moldovei socialiste… O pildă de gospodărie excelentă o reprezintă satul Cojuşna, r-l Străşeni.
Al doilea proiect de organizare a teritoriului (Cojuşna, 1959) îl are ca autor pe agronomul, doctor în agricultură, preşedintele colhozului local A. L. Popov. Am în biblioteca mea cartea lui „Reconstrucţia viilor”, ediţia 1967. O recitesc în fiecare an. Proiectul cadastral al Cojuşnei a fost o capodoperă a arhitecturii în agricultura Moldovei. Era un proiect agro-urbanizat - cu o reţea de alei, parcele, cartiere, prin care-s instalate reţele de energie, conducte de apă, gaz, canalizare etc. Peste 40-50 de ani, când această gospodărie obştească trebuia restructurată, iar ţăranii - împroprietăriţi cu cote echivalente de pământ, nu s-a dat dovadă de chibzuinţă, pentru a aduna cotele unei familii într-un singur loc. Astfel, patru-cinci familii înrudite puteau să devină stăpâni pe un singur cartier de vie, dar s-a procedat invers - un lot de 1-2 ha de vie a fost parcelat pentru şase-zece familii. Regret că responsabilii de la Programul „Pământ” n-au susţinut ideea mea la etapa iniţială.

Să vedem acum două proiecte de organizare a teritoriului în primăria Coşniţa, r-l Dubăsari, unde locuiesc şi administrez o cotă de pământ. În 1981, „Kolhozsadvinproiect” a creat un proiect şi, spre 1989, l-a implementat, cu sistem de irigare şi livezi date în rod. Era şi acesta o capodoperă în arhitectura agrară, dar iată ce s-a ales în rezultatul Programului „Pământ”: 2.961 ha au fost divizate în 12.000 de parcele. Astfel, un proprietar cu cota de 1,6 ha are şase parcele, aflate la o depărtare de 1-20 km una de alta.
În R. Moldova, 2,5 mln. ha de terenuri agricole au fost fărâmiţate în aproximativ 25 mln. de parcele, iar pentru implementarea Programului „Pământ” au fost folosite 25 mln. dolari. Cu ce ne-am ales? Iată de ce insist să revenim cu un nou program - „Consolidarea terenurilor agricole”.
La 01.01.2008 structura suprafeţelor agricole în Moldova, după formele organizatorico-juridice, era următoarea:

Supraf./
mii ha
Deţinători S/deţinător ha
1 Societăţi cu răspundere limitată SRL 625,8 1344 466
2 Cooperative agricole de producere CAP 157,4 259 608
3 Societăţi pe acţiuni SA 38,8 109 539
4 Gospodării ţărăneşti 562,1 386208 1,46
5 Alte terenuri 280,6 - -
Total 1684,7 387920

Avem, deci, două categorii de întreprinderi agricole:
a) obşteşti - SRL, CAP, SA, bazate pe administrarea comună a mijloacelor de producere, inclusiv pământul (un fel de colhozuri în care „cotele” sunt arendate de la proprietari). Aici nivelul de consolidare a terenurilor „depăşeşte” Belgia, Elveţia, Franţa, Germania;
b) individuale - gospodăriile ţărăneşti cu suprafaţa medie de aproximativ 1,5 ha, bazate pe proprietatea privată a mijloacelor de producere şi munca membrilor familiei.

În linii generale, ambele categorii nu sunt viabile. Astăzi, mai mulţi savanţi de profil - S. Toma (agrochimist), A. Ursu (pedolog), C. Andrieş (agrochimist), B. Micu (genetician-selecţioner), G. Cimpoieş (pomicultor), M. Vronschih (specialist în protecţia plantelor), V. Ungureanu (pedolog), V. Siminel (genetician-selecţioner), P. Patron (legumicultor) - pledează pentru gospodării mari, unde se folosesc tractoare şi combine grele, agregate late etc., care în ultimii 50 de ani au supus eroziunii o jumătate din rezervele de humus ale Moldovei. Eu nu cunosc azi în Moldova savanţi cu renume în domeniul organizaţiei întreprinderilor agricole.

În SUA este considerată fermă agricolă orice folosire de pământ cu administrare antreprenorială care are o suprafaţă de 1,2 ha… În gospodăria agricolă din SUA predomină tipul fermelor de familie. În literatura sovietică agrară era criticată metoda capitalistă de producere, bazată pe proprietate privată şi pe exploatarea muncii străine. Dar iată cifre concrete: în 1955, la toate cele 4.783 milioane de ferme lucrau doar 24,7% de angajaţi străini, ceilalţi erau membri de familie.

Iată un exemplu de cooperativă agricolă (CAP) pe bază de arendă a pământului la Doroţcaia, r-l Dubăsari. Managerul ei, V. Bacioi, are studii de agronomie şi este un om energic. Îmi spune că are 800 de cotaşi, 1500 ha, dar numai 20 de lucrători. Adică, 20 de angajaţi muncesc, iar 780 nu investesc nimic, aşteaptă doar ca, la toamnă, cei 20 să le dea roadă ca plată pe arendă. Cotaşii sunt oameni minunaţi, lucrează acasă, îngrijesc vite, păsări, au sere, merg la muncă peste hotare, dar nu investesc în terenurile agricole şi cooperativa falimentează. Alt exemplu: societatea pe acţiuni „Fabrica de conserve - Coşniţa”. E un combinat agricol (sovietic). SA a arendat 2000 ha de terenuri agricole în satele Coşniţa, Pohrebea, Dubăsarii Vechi şi a început să sădească livezi, a fondat o pepinieră modernă, a restabilit sistemele de irigaţie şi… a falimentat. Angajaţii aşteaptă salarii, cotaşii aşteaptă răsplată pentru pământul dat în arendă, iar SA…

La Coşniţa, Doroţcaia, Pârâta forma principală organizatorico-juridică este SRL - societate cu răspundere limitată. Cunosc toţi conducătorii acestor SRL-uri. Sunt oameni cu studii, buni gospodari, sârguincioşi, dar falimentează. Le explic că, în situaţia noastră, să vină în funcţia lor chiar P. Lucinschi, V. Voronin sau M. Ghimpu, totuna vor falimenta! SRL-urile şi CAP-urile noastre, chiar şi cu terenuri „consolidate”, nu-s viabile, pentru că-s bazate pe un fel de proprietate obştească. Iată de ce le spun „liderilor” agricoli: „Trebuie reproiectate moşiile, de amplasat cotele deţinute de patru-zece familii într-un cartier de livadă, un câmp din asolament sau de vie, aşa cum v-am propus acum un deceniu; de împroprietărit ţăranii nu teoretic, dar practic, iar tehnica să fie concentrată în SMT şi să presteze servicii cu preţuri rezonabile, dar nu cu 1000 lei la aratul unui hectar. Pensionarii pot da cotele copiilor, nepoţilor sau să le vândă. Cota aflată într-un singur loc va costa mai scump decât cea parcelată în patru-şase locuri. Din 1998, am publicat multe materiale, am arătat aceste propuneri aproape tuturor liderilor politici şi din domeniu.

Fostul ministru V. Bulgari, împreună cu adjuncţii săi V. Bumacov şi M. Rapcea, au convocat o întrunire a reprezentanţilor din raioane, apoi au decis să implementeze metoda propusă în UTA „Gagauz Yeri”, care încă nu era parcelată. Dar s-a schimbat guvernul… De la AŞM mi-au răspuns că Academia n-a fost implicată în Programul „Pământ”. Sigur, şeful statului nu poate şi nici nu-i obligat să ştie totul. El are consilieri, savanţi, candidaţi şi doctori habilitaţi. Dar AŞM ar trebui, măcar după 50 de ani, să aibă academicieni în organizarea întreprinderilor agricole.
Arenda pământului şi consolidarea terenurilor în baza ei va distruge agricultura, deoarece plata de arendă este un impozit adăugător pentru arendaş; stimulează speranţa la „câştig din nimic”; proprietatea obştească e a nimănui. Iată de ce este oportună azi o reformă funciară. În fiecare primărie să aibă loc un referendum despre reproiectarea planului cadastral şi schimbul benevol de titluri ale proprietarilor de pământ. Iar tehnica agricolă să fie consolidată, pentru a presta servicii cu plată fermierilor.

Teodor Rotaru,
s. Coşniţa, r-l Dubăsari

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus