Timpul.md

Opinii & Editoriale 7 Iunie 2017 | 07:59

Carpen Terra

Vinerea trecută m-am decis, în ultimul moment, să merg la Cărpineni. Era sfârșit de săptămână, cu emisiune și multe activități de terminat la Chișinău, chiar dacă stabilisem de mult timp că voi merge acolo pentru a asista la prezentarea proiectului „Consolidarea parteneriatului școala-comunitatea prin consolidarea parteneriatului cu părinții”, implementat de Asociația Obștească „Speranța” și Liceul Teoretic „Ștefan Holban” (directoare Tamara Macari) din localitate cu suportul financiar de Fundația Soros. La întoarcere mă gândeam ce ne determină să luăm o decizie sau alta în condiții de ezitare și care este prețul regretului în necunoaștere, pentru lucrurile care de obicei nu se întâmplă în viața noastră, chiar dacă au fost sortite să aibă loc. Mai bine să nu știu, pentru că o zi la Cărpineni sau la Râșcani sau în oricare altă localitate unde am bătut pasul și am scris reflecții de călătorie, schimbă universul cunoașterii într-un fel în care nicio carte de istorie n-o poate face. 

Cărpinenii țin la satul lor într-un fel în care rar întâlnești în alte părți, iar când le-am cunoscut mai aproape istoria am înțeles și de ce. Lasă locurile unde au învățat și trăit, chiar dacă le-a fost mai bine și mai ușor, pentru a reveni acasă și a pune umărul la modernizarea sa. Sergiu Mandiș a făcut Facultatea de Istorie la Universitatea din Timișoara, dar s-a întors și predă la liceul din localitate, unde dezvoltă mai multe proiecte educaționale. Maria și Sergiu Șendrea gătesc pizza italiană pentru consătenii lor. După 16 ani de muncă în peninsulă, cei doi s-au întors acasă și au deschis o afacere de familie în sat. Asociația „Carpen Terra”, alcătuită din băștinașii comunei Cărpineni aflați în diferite colțuri ale lumii, a fost printre inițiatorii proiectului Migrație și Dezvoltare Locală (MiDL), prin care 23 de asociații ce reprezintă satele lor de origine și care cuprind circa 40 mii de membri, să poată contribui la dezvoltarea localităților de origine prin finanțarea unor proiecte locale.

Curiozități și statistici cărpinene

Cărpineni este una din cele mai mari localități rurale nu doar din Hâncești, dar și din R. Moldova. La recensământul din anul 2004, populaţia satului număra 9 954 de oameni, dintre care 49.28% - bărbaţi și 50.72% - femei. Structura etnică a populaţiei în cadrul satului este 97.76% din moldoveni/români, dar nesemnificativ mai locuiesc ucraineni, ruşi, găgăuzi, bulgari, evrei și romi. Numărul total al populației comunei Cărpineni (unde intră și localitatea Horjești) constituie 10 910 de oameni. Deci, este aproape cât o urbe. Are două gimnazii; un liceu cu circa 600 elevi; o școală profesională cu peste 100 elevi; o casă de copii în custodia căreia se află 51 de copii abandonați; spital de urgență; magazine aproape la fiecare colț; filiale ale băncilor; benzinării și cazinouri. Într-un cuvânt ai pentru ce te întoarce și pentru ce rămâne, așa cum a făcut și Candy Ann Corlată, profesoară de engleză din Statele Unite, venită aici voluntar, care s-a căsătorit în sat și recent a primit cetățenia R. Moldova.

Origini istorice

Cărpinenii își trag rădăcinile din perioada domniei lui Ștefan cel Mare, istoricii satului atestând pe actuala vatră a comunei Cărpineni mai multe așezări. Dar în mod explicit la 10 august 1482 este consemnată prima așezare Scorțești, ce aparținea lui Vlad Scorțescu. Din aceasta ulterior aflăm că făceau parte seliștile Mărgelați și Tacu. Tocmai pe moșia numită în prezent Seliște la 1 iunie 1791 este atestată denumirea Cărpineni.
La fel ca și în cazul altor localități vechi și cu tradiții, asupra toponimului localității există mai multe versiuni, dintre care trei sunt cele mai vehiculate. Potrivit uneia pe dealul care desemna hotarul dintre ținuturile moldovenești și tătari, cândva creșteau niște carpeni masivi. Anume în preajma lor a fost fondat satul, care a luat numele Cărpineni. Potrivit altei legende, odinioară, pe aceste locuri au trăit carpii, un trib al dacilor liberi, de aici și denumirea Cărpineni. O altă legendă susține că aici ar fi locuit odată o boieroaică pe nume Cărpineanca, de la care a pornit numele moșiei și implicit al satului.
„Dicționarul Geografic al Basarabiei” al lui Zamfir Arbore, editat în 1904, constată: „Cărpineni, sat mare, în jud. Chişinău, volostea Lăpuşna, aşezat în valea Lăpuşnei, la hotarul judeţelor Chişinău şi Ismail. Are un heleşteu mare. Prin sat trece şoseaua care duce la Chişinău. Poziţiunea geografică: 46°46' lat., 26° 1' long. d. m. din Paris. Are 355 case, cu o populaţie de 2 722 suflete; o biserică, cu hramul înălţarea Domnului; o şcoală cu 2 clase condusă de o institutoare, unde se învaţă numai ruseşte; 720 vite mari, 128 cai. Locuitorii sunt răzeşi români, cari posedă aci 6 702 desetine, iar la satul Negrea mai au 1 447 desetine. Afară de aceasta 6 capi de răzeşi posedă o moşie de 42 'A desetine şi un ţăran român mai are 13 desetine, iar un târgovăţ din Bender posedă 3 desetine. Răzeşii posedă hrisoave vechi şi anafore”.
Pentru a accentua importanța localității, sovieticii au avut aici chiar reședință de raion între 11 noiembrie 1940 și 25 decembrie 1962, raionul Cărpineni incluzând la acel moment 11 consiliisăteștii: Bujor, Cărpineni, Cioara, Krasnoarmeiscoe, Lăpușna, Marinici, Mingir, Obileni, Pașcani, Sofia și Șișcani.


Patria lui Ștefan Holban

Chiar dacă l-a dat lumii pe Constantin Moscovici, care încântă lumea cu naiul său magic, figura emblematică a satului rămâne Ștefan Holban, om politic de mare talent și sacrificiu pentru cauza românească. Născut la 1 august 1886 în localitatea Cărpineni, din părinții Ciprian și Parascovia Holban, acesta a făcut aici şcoala primară şi cea complementară, apoi Seminarul Pedagogic din Novîi Bug (Herson), după care a studiat la Universitatea Tehnică din Odesa și în perioada 1912-1913 în Germania. În 1915 este numit director de şcoală la Sipoteni (jud. Lăpuşna), iar în martie 1916 este mobilizat în armata rusă şi trimis la Simferopol, în Crimeea, pentru pregătire militară. Ajunge pe Frontul Român în calitate de interpret în Divizia 61, rusă. Holban a fost secretar al Comitetului revoluţionar ostăşesc moldovenesc din Odesa şi al Congresului militarilor moldoveni. A fost delegat în Sfatul Ţării de primul congres al militarilor moldoveni din toată Rusia ce şi-a ţinut lucrările la Chişinău în perioada 20-28 octombrie 1917.
După Unire, Ștefan Holban a fost deputat în Parlamentul României (legislaturile 1919, 1920, 1922, 1932). A mai exercitat diverse funcţii: prefect de Lăpuşna între anii 1928 şi 1931, preşedinte al Asociaţiei învăţătorilor din judeţul Lăpuşna, secretar al Biroului Camerei Deputaţilor. A activat în cadrul Partidului Naţional-Ţărănesc, secţia Lăpuşna (vicepreşedinte, secretar general, preşedinte). În 1926 absolvă Facultatea de Drept a Universităţii din Iaşi şi, dându-şi demisia din învăţământ, profesează avocatura la Baroul din Chişinău. În 1940 şi în 1944 se refugiază la Râmnicu-Vâlcea.
După ocuparea Basarabiei, împreună cu familia, se retrage peste Prut, unde însă nu scapă de teroarea roşie. În 1957 este arestat și condamnat la 15 ani de muncă silnică pentru „activitate contrarevoluţionară”. A trecut prin mai multe închisori: Jilava, Gherla, Botoşani, unde a decedat la 27 august 1961, familia fiind anunţată despre decesul său abia în 1962. Nici până astăzi nu se ştie exact locul în care a fost îngropat, majoritatea mormintelor din cimitirul de lângă închisoare neavând cruci. Pe parcursul vieții a fost decorat cu ordinele „Steaua României” în Grad de Ofiţer şi în Grad de Cavaler, „Vulturul României” în Grad de Ofiţer; medaliile „Regele Ferdinand I” şi „Peleş”.

Cărpineni pământ românesc

Cu aceste cuvinte își întâlnește vizitatorii pagina de internet a Liceului „Ștefan Holban”, iar după gradul de înfrățire cu localitățile din România și după nivelul de implicare a autorităților române în modernizarea localității, Cărpineni face parte plenar din spațiul românesc.
În anul 2015, satul s-a înfrățit cu localitatea Miroslava din județul Iași, în urma acestui parteneriat autoritățile locale din Cărpineni urmând să primească un ajutor financiar de 30 000 de euro pentru a moderniza stadionul din sat.
Asociaţia „Camarazii” a Armatei României, prin intermediul Asociației „Tradiţia Militară” din România, a distribuit, la data de 26 august 2016, donații pentru copiii din Școala de tip internat pentru copiii orfani și rămași fără îngrijirea părinților din Cărpineni.
La 1 martie 2017 ambasadorul României în R. Moldova, Daniel Ioniță, și directorul executiv al Fondului de Investiții Sociale din Moldova (FISM), Mircea Eșanu, au participat la inaugurarea grădiniţei „Lăpușnița” din Cărpineni. Instituția de învățământ a fost renovată prin „Programul de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din Republica Moldova”, implementat prin intermediul FISM. Grădiniţa „Lăpușnița” este frecventată de 42 copii, cu vârsta cuprinsă între 2 și 6,5 ani, iar fondurile de peste 2,9 milioane lei, oferite de Guvernul României, au fost folosite pentru izolarea termică a clădirii, schimbarea acoperișului, lucrări de renovare la interior, reparația cazangeriei, blocului alimentar și a spălătoriei.
Concursul istoric „Moștenire”, care a luat naștere la Paris, la inițiativa lui Eugen Holban, fiul lui Ștefan Holban, a revenit în timp acasă, în liceul care-i poartă numele. Cea din urmă ediție a fost asistată și premiată de europarlamentarul Maria Grapini, care pe lângă sutele de euro, premii celor 25 de participanți, a oferit câștigătorilor excursii pe locurile istorice din România.

Vânturile modernizării

Alături de românism, satul mai are și un primat în modernizare, fiind ales drept exemplu de beneficiar al Proiectului Energie și Biomasă, modelul acestuia fiind prezentat în Parlamentul European drept unul de succes. În această localitate, în anul 2012, au fost instalate din fonduri europene, sisteme de încălzire pe biomasă la grădinița și școala din comunitate. În următorii ani, comunitatea a trecut, din alte fonduri, încă patru instituții publice la încălzirea pe biomasă: primăria, Casa de Cultură, o altă școală și centrul medicilor de familie. Potrivit primarului Ion Cărpineanu, datorită noului sistem de încălzire pe biomasă circa 300 mii de lei rămân anual la antreprenorii locali, producători de pelete. În plus, în sezonul rece administraţia instituţiilor cheltuieşte aproape 100 de mii de lei pentru a procura biocombustibilul, în timp ce pentru cărbune cheltuielile erau mai mari cu 40 de mii de lei.
Așezat în formă de cruce, asemeni unei păsări care planează deasupra pământului, la Cărpineni parcă totul este diferit față de restul țării, le-am sugerat chiar să se proclame republică. Chiar și copiii nu așteaptă să le schimbe alții satul. Pe 2 februarie 2017 un flashmob cu desene tematice „Cum văd eu amenajate drumurile din localitate” a fost organizat de elevi din trei instituții de învățământ în parteneriat cu Asociația „Carpen Terra” și autoritățile locale pentru a informa originarii plecați din localitate despre importanța implicării în dezvoltarea locală.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus