Timpul.md

Integrare Europeană 24 Decembrie 2011 | 08:40

Carul businessului se mişcă greu la graniţa Europei

România şi R. Moldova trebuie să scape de timiditatea din relaţiile economice...

Pentru ca Parteneriatul Strategic dintre R. Moldova şi România să aibă o bază solidă şi să fie durabil este necesar ca relaţiile economice dintre cele două state să se dezvolte cel puţin la nivelul relaţiilor politice şi culturale. Chiar dacă investiţiile româneşti au crescut comparativ cu perioada când la putere, la Chişinău, se afla Partidul Comuniştilor, acestea nu ţintesc sectorul productiv, ci mai degrabă cel al serviciilor. Acestea sunt câteva dintre concluziile studiului „Relaţiile economice dintre România şi R. Moldova: investiţii, schimburi comerciale şi alte lucruri bine de ştiut”, realizat recent de către Centrul Român de Politici Europene (CRPE).

Autorul studiului, Ciprian Ciucu, director de programe la CRPE, aminteşte că încă în 1992, la un an de la obţinerea independenţei RM, Chişinăul şi Bucureştiul au semnat un acord comun de promovare şi protejare a investiţiilor. Acesta, însă, a intrat în vigoare abia în 1997. Apoi, în 2007, a intrat în vigoare şi Convenţia de Evitare a Dublei Impuneri dintre România şi RM. A urmat vizita la Bucureşti a preşedintelui interimar Mihai Ghimpu, la 27 aprilie 2010, încheiată cu „Declaraţia Ghimpu-Băsescu” privind instituirea unui Parteneriat Strategic între România şi RM pentru Integrarea Europeană. Cu referire la situaţia economică, Declaraţia prevedea „schimbul de experienţă privind aplicarea standardelor şi recomandărilor europene în domeniul economic, comercial şi cel al finanţelor publice în procesul de consolidare a sectorului economic din RM”. Totuşi, expertul subliniază că în proiectul Planului de Acţiuni al Declaraţiei chestiunile ce sunt trecute la domeniul economic nu prea au un impact economic concret: „Contactele dintre oamenii de afaceri, cetăţeni români şi moldoveni, nu s-au bucurat prea mult de sprijinul celor două state. Ambasada României în RM a ţinut neocupat pentru o bună parte din ultimii doi ani unul dintre cele două posturi destinate consilierilor economici. Totodată, nu s-a acordat atenţie suficientă relaţiilor economice, nefiind alocate destule resurse pentru a organiza evenimente destinate oamenilor de afaceri”.



Limba rusă şi drumurile, două piedici frecvente

Mediul de afaceri, precum şi sistemul bancar şi monetar, în schimb, sunt văzute cu ochi buni în studiu. Totuşi, dacă, la capitolul pornirea unei afaceri, RM a urcat pe locul 88 pentru anul 2012, de pe 96 în anul care se încheie, conform raportului Doing Business, iar indicatorul referitor la uşurinţa de a obţine un credit a făcut un salt impresionant de 56 de poziţii (de la 96 la 40), atunci un episod îngrijorător îl reprezintă atacurile raider. „Într-o primă etapă instituţiile cu atribuţii de control şi prevenire au acţionat deficitar, dar, în cele din urmă, după intervenţia Guvernului şi sub presiunea Delegaţiei UE şi a Ambasadei SUA, atacurile au fost oprite, chiar dacă se aflau într-o fază destul de târzie, aproape de succes. O astfel de „reuşită” ar fi avut un impact puternic negativ asupra RM, riscând să-şi piardă încrederea pe plan internaţional, ceea ce ar fi condus la crize majore în sistemul bancar, retrageri de capital, pierderea investitorilor străini şi alte crize sociale şi economice”.

Amplasarea RM la graniţa cu UE, demararea procesului de negociere în vederea instituirii unei Zone de liber schimb sunt avantaje pentru businessul din România. Dar există şi o serie de probleme pentru investitorii din România în mediul de afaceri din Moldova: dimensiunea mică a pieţei de desfacere; limba rusă dominantă în mediul de afaceri; proasta infrastructură de transport; ineficienţa sistemului judecătoresc; comunicarea ineficientă a instituţiilor publice şi a sectorului bancar cu sectorul IMM (Întreprinderi Mici şi Mijlocii - n.n.) etc.

Autorul studiului vine şi cu recomandări pentru autorităţile ambelor state: înfiinţarea unui centru internaţional de afaceri la Chişinău, suplimentarea bugetului Ambasadei României şi a numărului consilierilor economici (pentru România), pe de o parte şi derularea unei campanii de consolidare a imaginii RM ca destinaţie pentru investitorii români, promovarea permanentă a unui mediu de afaceri deschis, transparent şi atractiv în concordanţă cu practica din UE, precum şi creşterea transparenţei actului decizional (pentru R. Moldova), pe de altă parte.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus