Timpul.md

Timpul Local 11 Februarie 2010 | 10:38

Ce a facut Europa de Est cu monumentele comuniste

Acum 20 de ani, intreg lagarul socialist era plin de monumente ale eliberatorilor sovietici. In scurt timp, statuile au inceput sa dispara. In unele tari, eroii au reaparut in muzee ale comunismului. Peste tot unde s-a incercat stramutarea acestor vestigii ale trecutului, Rusia a reactionat dur, acuzand guvernele si cetatenii acelor tari de apartenenta la regimuri de dreapta si ultranationalism.

Ungaria

Simbolurile comuniste sunt interzise in Ungaria din 1989. Monumentele ostasilor sovietici au fost demontate imediat dupa caderea lagarului socialist - in 1993, acestea au fost adunate intr-un muzeu in aer liber - Statue Park, cu peste 40 mln. de vizitatori pe an. A ramas neclintit doar monumentul ostasului-eliberator din centrul Budapestei, pe al carui obelisc si astazi figureaza simboluri comuniste. Monumentul a fost demontat, in 2002, pentru constructia unei parcari subterane. Si asta cu permisiunea Moscovei, care a declarat ca „e principial” pentru relatiile ruso-maghiare ca acesta sa reapara in Piata Libertatii. La reinstalare, autoritatile au propus inlocuirea inscriptiei „Slava ostasului sovietic-eliberator” cu „In amintirea ostasilor sovietici, cazuti in lupta cu fascismul”. Acest lucru a provocat un scandal, intrucat guvernul dorea sa evite problemele cu Rusia. Monumentul a fost de mai multe ori improscat cu oua si pietre, iar in 2006 steaua rosie a fost distrusa. Tot atunci, Uniunea mondiala a maghiarilor a inceput colectarea de semnaturi pentru organizarea unui referendum privind mutarea monumentului din centrul capitalei. Chiar daca au fost stranse peste 200 de mii de semnaturi, guvernul socialist n-a reactionat, pentru a nu strica relatiile cu Moscova. Totusi, in noiembrie 2005, un lider comunist de la Budapesta, Attila Vajnai, a fost condamnat la pedeapsa cu inchisoare pentru ca la o actiune de protest a purtat steaua rosie comunista.

Polonia

In mai 2007, parlamentul polonez a dezbatut un proiect de lege care permitea autoritatilor publice locale sa demonteze monumentele si simbolurile ce proslavesc regimurile totalitare, fiind vizate mai ales monumentele eroilor sovietici-eliberatori. Autorul proiectului a fost ministrul Culturii si patrimoniului national, Kazimierz Micha? Ujazdowski, care a cerut inventarierea acestor monumente. Moscova a reactionat isteric, afirmand ca la Varsovia, ca si la Tallinn, se doreste „revizuirea rezultatelor celui de-al Doilea Razboi Mondial”. Pentru a nu provoca un nou scandal de proportii cu Rusia, deputatii au decis sa revada proiectul. La sfarsitul lui 2009, legislativul polonez a amendat un articol din Codul Penal care vizeaza actiunile de glorificare a comunismului. Potrivit noilor prevederi, este interzisa „producerea, distribuirea, vanzarea sau posesia de materiale tiparite, inregistrari sau in alt format care reprezinta simboluri fasciste si comuniste”. Infractorii risca o amenda usturatoare sau chiar o pedeapsa cu inchisoarea de pana la doi ani.

Estonia

In 2006, parlamentul a modificat Regulamentul cu privire la amenzi, prin care se stabilea amenda pana la 4,2 mii USD sau inchisoare pana la trei ani pentru cei care demonstreaza sau raspandesc simbolurile comuniste si cele naziste. In anii ’90 au fost schimbate inscriptiile de pe placile din Complexul soldatului din bronz din centrul orasului Tallinn, in locul „soldatilor sovietici care au eliberat Tallinnul” fiind scris „celor cazuti in al Doilea Razboi Mondial”. Dar de monument nimeni nu s-a atins. La 27 aprilie 2007 autoritatile au decis stramutarea lui si a ramasitelor soldatilor anonimi in Cimitirul militar Siselinn, tocmai acolo de unde au fost adusi in 1945, cand a fost inaltat monumentul. Acest fapt a provocat lupte de strada cu tinerii din grupul ultranationalist „Nasi”, sustinut deschis de Moscova. Cateva sute de tineri au fost arestati pentru ca au distrus si au dat foc la tot ce au intalnit in cale. Dezordinea in masa a tinerilor rusi a provocat un scandal diplomatic de proportii. Rusia a acuzat Estonia de „rescrierea istoriei” si „reintoarcerea la fascism”. In conflict s-au implicat, de partea Tallinnului, UE si SUA, care au criticat reactia disproportionala a Rusiei. „Poate nu e placut sa auziti, dar acest soldat pentru noi reprezinta deportarile si omorurile, distrugerea tarii, nicidecum eliberarea”, a declarat presedintele Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, comentand situatia.

Lituania

In 1945, in piata centrala din Vilnius a fost inmormantat generalul sovietic Ivan Cerneahovski, iar pe mormantul lui a fost inaltat un monument. In anii 1989-1990 monumentul si mormantul acestuia au fost deseori deteriorate, distrugandu-se indeosebi simbolurile sovietice. Dupa caderea URSS, autoritatile lituaniene au afirmat ca monumentul si ramasitele pamantesti ale generalului trebuie sa paraseasca republica. La sfarsitul lui 1991 acestea au fost stramutate la Moscova. In vara lui 2008, Seimul a adoptat modificari la Legea cu privire la intruniri prin care au fost interzise folosirea in timpul demonstratiilor a simbolurilor sovietice si naziste, precum si a imnurilor Germaniei hitleriste si URSS, exceptand veteranii de razboi in zilele de comemorare, cand au voie sa poarte uniforme si medalii. In Lituania, ca si in Ungaria, exista un muzeu al monumentelor sovietice. Parcul „Gruto” este o creatiune artificiala, ridicat pe locul unei mlastini, din ambitia unui prosper om de afaceri. Businessmanul a investit in proiect circa un milion de dolari, bani proprii, iar statul i-a permis arendarea monumentelor pentru o perioada de 20 de ani. Statuile au fost scoase de prin depozite - lumea s-a si mirat ca mai exista - si iata ca astazi, pe 50 de hectare de fosta mlastina, „socialismul” da in floare.

Romania

La Iasi, statuia ostasului sovietic s-a transformat in calul lui Mihai Viteazul. Disparitia monumentului din Copou a fost sesizata de un oficial al Ambasadei Rusiei la Bucuresti, care venise sa depuna flori acolo... Ambasada a trimis o nota de protest la Presedintie. Reprezentantii municipalitatii au declarat ca nu stiu ce s-a intamplat cu statuia. Ulterior, s-a aflat ca aceasta a fost topita, iar bronzul a fost folosit la realizarea statuii lui Mihai Viteazul. La Bucuresti, monumentul lui Lenin din fata Casei „Scanteia” a fost daramat in 1990 de mii de revolutionari infuriati. Aici mai exista un monument al eroului sovietic in Cimitirul de onoare al eroilor sovietici, situat in zona Herestrau, pe soseaua Pipera. Anterior, acesta a stat in Piata Victoriei pana 1970, cand a fost mutat in locul unde se afla acum. Deseori acest monument este vandalizat. In septembrie trecut a fost murdarit cu vopsea rosie.

Ucraina

In octombrie 2006, in Rada Suprema a Ucrainei a aparut un proiect prin care se propunea interzicerea simbolurilor sovietice. Autorii initiativei, membri ai „Blocului Iulia Timosenko”, au luat in discutie demontarea monumentelor celor care au contribuit la Holodomor - Lenin, Kirov, Dzerjinski, Petrovski s.a. De asemenea, trebuiau sa fie inlaturate stelutele sovietice de pe unele monumente si sa fie redenumite strazile. Proiectul insa nu a fost examinat. La sfarsitul mandatului prezidential, Viktor Iuscenko a inaugurat un muzeu dedicat victimelor politiei secrete a URSS, NKVD. Pozitia lui era ca toate aceste monumente sa fie aruncate „la groapa de gunoi a istoriei”. In mai 2007, Consiliul orasenesc Lvov, cu majoritate de voturi, a sustinut demolarea monumentelor si simbolurile bolsevice. A fost creata o comisie care urma sa inventarieze toate monumentele din oras, inclusiv cele cu valoare artistica, si sa elaboreze mecanismul demontarii.

Monumentele „eliberatorilor” din Chisinau

• Memorialul „Eternitatea”

• Monumentul „Eliberarea” (in fata Academiei de Stiinte a RM), 1976, autor Lazar Dubinovschi

• Monumentul consacrat tineretului revolutionar (bd. Renasterii), 1959, autor Lazar Dubinovschi

• Monumentul luptatorilor pentru puterea sovietica (in fata Cinematografului „Gaudeamus”)

• Monumentul lui Grigore Kotovski, 1954, grup de sculptori printre care si Lazar Dubinovschi

• Monumentul lui Serghei Lazo (bd. Decebal)

• Monumentul funerar al eroului Uniunii Sovietice Aleksei Belski (Cimitirul central), 1972, autor Lazar Dubinovschi

 

Vezi si Pro si contra demolarii monumentelor sovietice

  • Un articol de:

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus