Timpul.md

Moldova 7 August 2012 | 05:20

Ce căuta Formuzal şi steagul transnistrean la Bălţi?

Bilanţul altercaţiilor din aceste zile de la Bălţi ne este clar - şase răniţi, câteva arestări, lăzi pline de sticle cu bere şi multe felicitări post factum.

Din care convingeri au pornit atacatorii cu bâte şi pietre asupra câtorva zeci de adolescenţi, care nu prezentau niciun pericol social, rămâne o întrebare deschisă. Că este vorba despre xenofobie aproape înnăscută împotriva a tot ce este românesc, nu este nimic nou. Dar oare tinerii au pornit la violenţe din propriile convingeri sau au fost ghidaţi de factorul politic? Mai multe întrebări rămân valabile - ce căuta Mihail Formuzal la Bălţi, de unde s-au luat steaguri transnistrene la proteste, violenţele au exprimat preferinţele Bălţiului în materie de geopolitică sau geopolitica a fost dictată în duminica ceea de liderii politici? Aceste întrebări le adresăm experţilor în istorie, geopolitică şi sociologie.

Oazu Nantoi, analist politic, expert în problema transnistreană



„Ce căuta drapelul Transnistriei la Bălţi?

Orice cetăţean al RM, orice organizaţie obştească, orice partid politic are dreptul la manifestaţii paşnice. Statul este obligat să asigure condiţii pentru desfăşurarea paşnică a unor asemenea manifestaţii, indiferent de conţinutul lor, fie că se protestează pro-unire, fie că protestează minorităţile sexuale. Alt moment important: consider că nu este normal când la acţiunile politice pe teritoriul RM participă cetăţenii altei ţări, chiar dacă este vorba despre România. Dacă în judeţul Harghita ar fi fost manifestaţii în favoarea unirii cu Ungaria nu cred că statul român ar fi fost încântat de participarea la această manifestaţie a politicienilor din Ungaria, fie ei şi de gradul 22. Încă un moment important - în pozele din internet am văzut aşa-numitul steag al Transnistriei. Constituţia RM, care nu e citită mai de nimeni, scrie clar că uzurparea puterii de stat este cea mai mare crimă. Iar drapelul aşa-zisei Transnistrii este o crimă şi acesta a fost fluturat, ieri, la Bălţi. Nimeni nu mi-a răspuns cine a pus în mână tânărului acel drapel şi care este simbolismul drapelului transnistrean la Bălţi. Prin urmare, este o banalitate să constaţi că în RM xenofobia este o chestie de rutină. Puterea sovietică, timp de jumătate de secol, pe malul drept al Nistrului şi timp de peste 70 de ani pe malul stâng al Nistrului a implementat xenofobia, xenofobia fiind trăsătura caracteristică a tuturor regimurilor totalitare, iar consecinţele acestei politici se resimt până în prezent. Pe aceste consecinţe prostituează Partidul Comunist, dar situaţia nu poate fi schimbată, deoarece temperatura medie pe spitalul moldovenesc se schimbă foarte încet, în pofida internetului şi a vecinătăţii cu UE. Avem politicieni care profită de această xenofobie. Profită şi instigă.

Anatol Ţăranu, analist politic



În acest caz s-au combinat două tendinţe, românofobia, caracteristică pentru o bună parte a societăţii moldoveneşti a fost amplificată cu „eforturile” politice. Ca rezultat am văzut cu toţii ceea ce s-a întâmplat la Bălţi. Formuzal şi-a depăşit atribuţiile, participând la contraprotestul de la Bălţi, el trebuie să se ocupe de problemele Găgăuziei. În plan politic, este o continuare a acţiunilor de destabilizare a situaţiei în regiune. Şi anume, PCRM care „a asmuţat” mulţimea pentru interese politice.

Aurelian Lavric, istoric, expert în relaţii internaţionale şi relaţii geopolitice



„Formuzal este antiromân când nu poate obţine avantaje de la România”

La Bălţi au avut loc manifestări de ură, pentru că acolo au fost şi lideri politici care s-au pronunţat clar împotriva desfăşurării acestui marş. Există acolo şi un soi de ură faţă de tot ce este românesc, dar consider că nu se ajungea la violenţe, dacă nu erau instigaţi. M-a surprins şi prezenţa lui Formuzal acolo... Tinerii de acolo au fost influenţaţi de liderii politici, prin simpla lor prezenţă şi prin ideile pe care le propagă. Formuzal, de exemplu, nu este antiromân, el este împotriva ideii de unire cu România. Din câte ştiu, el a cerut un ajutor României, în numele autonomiei Găgăuzia, de câteva sute de mii de euro şi chiar l-a primit. Formuzal nu este antiromân atunci când poate obţine avantaje de acolo. Cât despre Şelin, acesta nu are nevoie de bani cu împrumut, el are afaceri care-i merg bine. Şi apoi, acesta s-a pronunţat pentru aderarea la Uniunea vamală euro-asiatică, pentru că are interese economice foarte clare acolo.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus