Cultură

Ce mai vor ?

Vladimir Beşleagă, scriitor

Minorităţile se simt în R. Moldova ca în sânul lui Dumnezeu, deoarece moldovenii sunt un popor prea binevoitor. Ceea ce spune Klimenko sau Şelin nu sunt decât nişte declaraţii demagogice cu conţinut electoral. Aceste declaraţii tot mai impertinente în ultimul timp fac parte dintr-un plan ascuns al Moscovei de a reîntoarce R. Moldova înapoi în spaţiul ex-sovietic. Ei îşi doresc să fim din nou slugile lor, de aceea şi asistăm astăzi la aceste scenarii politice, la aceste presiuni. Nu ei, ci noi suntem marginalizaţi în ţara noastră. Noi, majoritatea, nu mai avem dreptul să ne bucurăm de independenţa noastră. Nu noi, ci ei ne scuipă în suflete.

Ion Varta, istoric

Declaraţiile celor de la „Ravnopravie” sunt de-a dreptul nişte aberaţii. Nu există în tot spaţiul european mai multă toleranţă decât în R. Moldova. Nu poate fi vorba despre marginalizare, din contra, îi tratăm „pe picior regal”. Este o minciună să spui că limba rusă nu se mai predă în şcoli, cursurile de predare în limba rusă se fac la fel cum se fac şi cursurile în limba română. De cele mai multe ori, noi suntem nevoiţi să vorbim în rusă pentru că ei nu înţeleg limba statului în care locuiesc de ani de zile. Ar trebui să existe toleranţă reciprocă, nu ceea ce vedem astăzi. Noi suntem binevoitori, în timp ce ei ne insultă. Consider aceste declaraţii o insultă la adresa cetăţenilor R. Moldova.

Mihai Cernenco, politolog, profesor ULIM

Sunt nişte declaraţii cu substanţă electorală şi cu un mare grad de prostie. Cred că problema în cauză ţine numai de cultura lui Klimenko. El nu mai găseşte alte elemente prin care să atragă puţinul electorat care-l mai urmează, iar aceste declaraţii fără nicio substanţă par a fi ultima lui scăpare. Oare nu sunt naţionalişti cei care locuiesc de 20 de ani în Moldova şi nu au învăţat două cuvinte? Oare nu ei, cei care ne spun fără nicio ruşine „ucitesi razgavarivati na russkom” în timp ce locuiesc pe pământul nostru dau dovadă de naţionalism? Singurul lucru pe pare îl poate face moldoveanul ca să-i mulţumească este să devină minoritate în propria lui ţară.

Loretta Handrabura, viceministră a Educaţiei

Acestea sunt nişte lozinci electorale. Nu este suprimată limba rusă. Conform Constituţiei, acolo unde există numărul necesar de copii care doresc să înveţe în limba maternă, fie în găgăuză, fie în bulgară, ucraineană sau rusă, li se creează condiţiile respective. În instituţiile de învăţământ iarăşi au fost fals interpretate anumite lucruri, deoarece în Regulamentul de admitere sau în Regulamentul universităţilor e clar stipulat că în ultimul an de studii, unele cursuri teoretice, prelegeri se predau în română. Şi aceasta pentru toţi alolingvii, fiindcă ei ies ulterior în piaţa serviciilor profesionale şi trebuie să stăpânească deopotrivă şi româna, şi rusa, iar la seminare ei rămân în grupele lor ruseşti. Iată de ce cred că se exagerează în scopuri strict electorale. Noi respectăm opţiunea tuturor etniilor de a studia fie în limba maternă, fie în română. În unele cazuri, poate să scadă contingentul din grupele cu predare în limba rusă, la fel, cum acesta poate să scadă şi în grupele cu predare în română şi atunci se comasează anumite clase. De altfel, R. Moldova este singura republică ex-sovietică, care a păstrat în învăţământul de toate nivelele grupe în limba rusă. În rest, în toate ţările, limba de predare în universităţi şi şcoli este limba de stat a ţării respective.

Maria Sarabaş, interpretă de muzică populară

E clar ca bună ziua că ruşii lui Klimenko seamănă vrajbă interetnică şi asta o fac, mai cu seamă, în campaniile electorale. De ce ucrainenii, belaruşii, evreii, găgăuzii care sunt la noi tac – lor nu le sunt lezate drepturile. Numai ruşilor, ca să vezi, le sunt lezate drepturile. Vorbesc ruseşte şi ne poluează limba total. În ţara noastră, aici acasă, noi cei care suntem buni patrioţi suntem numiţi de Klimenko neofascişti. Sunt foarte indignată. Ruşii trebuie să cunoască adevărul istoric. Ei trebuie să-i citească pe Lenin, Marx şi Engels, care au spus că în Basarabia locuiesc români şi vorbesc limba română.

Sondaj realizat de Irina Papuc, Nicolae Roibu 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *