Timpul.md

Editorial 17 Septembrie 2019 | 09:23

Ce ne spun protestele despre Rusia?

Federația Rusă cunoaște o serie de proteste interne din ce în ce mai ample în ultimii ani de zile. Cele mai recente manifestații de amploare au avut loc în data de 10 august, când aproximativ 50.000 de oameni au ieșit pe străzile Moscovei pentru a cere alegeri locale corecte. În martie anul trecut, peste 60.000 de oameni au manifestat în marile orașe din întreaga Rusie, nemulțumiți de corupția endemică care a cuprins întreaga societate.

Protestele din 10 august 2019, care s-au purtat sub sloganul “uniți împotriva represiunii politice”, au condus nu numai la reținerea de către forțele de ordine a unor lideri ai opoziției, ci și la arestarea a unui număr de 2.000 de protestatari, conform informațiilor vehiculate de către presa occidentală.

Totodată, autoritățile ruse au inițiat un comitet special care are drept scop investigarea surselor de finanțare ale lui Alexei Navalnîi, cel mai cunoscut lider al opoziției, despre care, Moscova susține că a primit fonduri ilicite, inclusiv rezultate din activități precum spălarea de bani, ceea ce denotă că ar putea exista un grup intern de interese deja consolidat în jurul opoziției, susținut chiar, conform suspiciunilor Moscovei, de entități externe. Este greu de apreciat în momentul de față cât de exagerată sau nu este poziția guvernului rus, însă în mod cert există o tensiune socială internă acumulată, care excaladează pe fondul unor nemulțumiri legate de problemele economice, îndreptate împotriva unui regim autoritar.

Este în mod evident că în Rusia activismul civic nu mai este privit cu circumspecție ca la începutul anilor 2000, protestele interne fiind din ce în ce mai puternice începând cu anul 2012. Sistemul oligarhic, în care doar 2% din populație controlează întreaga avuție națională a condus către o presiune socială, în care cetățeanul de rând a devenit nemulțumit de nivelul său de trai, PIB-ul pe cap de locuitor în Rusia, ajungând a fi mai mic decât cel din România, spre exemplu.
Principalul motor al protestelor sunt tinerii. Conectați mai degrabă la internet decât la media clasică, acolo unde propaganda rusă acționează puternic, aceștia resimt cel mai bine frustrarea acumulată, neînțelegând cum Rusia, o țară atât de bogată în resurse, este în antagonie cu Occidentul, atât în ceea ce privește valorile promovate, dar mai ales nivelul de trai.

Acesta este și motivul pentru care instanțele de judecată din Rusia cunosc o situație fără precedent, sute de studenți fiind aduși în fața judecătorilor după ce au fost reținuți în urma protestelor.

Toate acestea sunt parte a unui tablou care face ca Occidentul să nu vadă în Rusia un adevărat competitor strategic, așa cum este China, ci mai degrabă un junior partner , alături de care ar putea contracara ambițiile Beijingului. Acesta poate fi motivul pentru care Trump vorbește despre readucerea Rusiei în cadrul G8, sau pentru care Franța și Germania au promovat ridicarea suspendării Rusiei din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).
Cu toate acestea, suspendarea Rusiei din APCE a venit ca urmare a anexării peninsulei Crimeea din 2014, iar reincluderea sa pare a fi un compromis totuși forțat, întrucât Moscova este departe de a atinge standardele occidentale privind respectarea drepturilor omului, de altfel una dintre principalele obiecte de activitate ale Consiliului.

În concluzie, corupția, autoritarismul și noua generație de tineri creează un cocktail care denotă vulnerabilitatea internă a Rusiei, însă istoria ne-a arătat că nu de puține ori pentru a masca această situație Moscova a acționat în exterior pentru a găsi un inamic sau obiect care să coaguleze societatea în jurul leadershipului politic.
 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus