Timpul.md

Politică 11 Decembrie 2016 | 08:02

Ce scrie presa străină despre alegerile de duminică din România

 Presa internaţională a început deja să-și îndrepte atenția către scrutinul legislativ de duminică din România, jurnaliștii remarcând că există riscul unei reveniri la putere a unor suspecți de corupție.

Este ceea ce subliniază încă din titlu cotidianul Financial Times: „România se îndreaptă către o reîntoarcere la putere a suspecților de corupție”.

Articolul menționează de la început dosarul de retrocedări ilegale deschis anul acesta de DNA ca fiind cel mai mare demers anticorupție din estul Europei. Acest dosar și o serie de alte cazuri intrate în atenția DNA au contribuit la prăbușirea, anul trecut, a guvernului PSD, înlocuit de o administrație interimară democrată. Victor Ponta, liderul partidului și fostul prim-ministru, a fost pus sub acuzare pentru fals în înscrisuri, spălare de bani și evaziune fiscală, reamintește Financial Times.

Înaintea alegerilor de duminică din țara cu cea mai accelerată creștere economică din UE, sondajele sugerează că alegătorii – plictisiți de eforturile anticorupție și preocupați mai degrabă de propriile portofele – sunt deciși să-i readucă la putere pe unii dintre „marii” suspecți DNA , ceea ce ar putea face din instituția anticorupție o țintă politică. Mulți dintre cetățeni s-au săturat de nesfârșita paradă a politicienilor la televiziuni și în fața tribunalelor. Criticii DNA spun că eforturile anticorupție au devenit prea intense și servesc intereselor străine, arată cotidianul economic.

Financial Times menționează că președintele Klaus Iohannis, cel care trebuie să numească premierul, a spus că nu va nominaliza politicieni condamnați sau vizați de anchete, iar liderul PSD, Liviu Dragnea, a suferit o condamnare, în timp ce liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, este investigat. Dacă sondajele se vor adeveri, cele două partide pot forma o majoritate parlamentară, ceea ce ar reprezenta o palmă dată campionilor anticorupție. Mai mult, procurorii DNA se tem de o nouă ofensivă legislativă în încercarea de a-i proteja pe parlamentari de investigații, notează Financial Times, care a stat de vorbă cu Laura Codruța Kovesi.

„Opinia publică întotdeauna a luat atitudine față de tentativele politicienilor de a se sustrage justiției. Indiferent ce ce întâmplă, vom continua să ne facem treaba”, a asigurat ea.

Cotidianul economic francez Les Echos este de părere că România urmează să voteze pentru un „statu quo”. Publicația a remarcat că în campania care a precedat alegerile legislative de duminică nu s-au ridicat lideri de extremă-dreaptă și nici mișcări de extremă-stânga, dar favorit este PSD, partidul cel mai implicat în scandaluri de corupție. Tocmai de aceea, tabloul aparent idilic al unei țări rămase încă proeuropene nu reflectă realitatea. Dacă România rezistă în fața populismului, ea suferă de o profundă problemă de reprezentativitate, scrie Les Echos, care arată că ultimii doi lideri ai PSD, Liviu Dragnea și Victor Ponta, au probleme în justiție. Victoria PSD n-ar face decât să frâneze lupta anticorupție, punctează cotidianul francez.

Agenția germană DPA scrie, la rândul ei, că alegerile din România reprezintă mai degrabă un referendum pe tema corupției decât o cursă politică. A fost lupta anticorupție suficient de dură? În alegerile parlamentare de duminică, alegătorii sunt așteptați să trimită un semnal guvernului în legătură cu această chestiune, arată DPA. Nicio altă problemă nu a dominat mai mult campania, ceea ce nu este surprinzător, din moment ce sentimentul larg răspândit este că politicienii candidează doar pentru a-și umple buzunarele. Procurorii au trimis în judecată mii de oficiali în ultimele luni, dar nu este clar dacă asta va fi suficient pentru a menține electoratul de partea anticorupției, notează agenția germană de presă.

Agenția AFP, preluată de presa franceză, scrie că social-democrații, susținuți de un electorat rural și în vârstă, sunt favoriții alegerilor legislative de duminică, deși în urmă cu un an au fost alungați de la putere, sub presiunea străzii, în urma unor acuzații de corupție care au răbufnit după incendiul din clubul Colectiv, soldat cu 64 de morți.

Eliberat de interferențe politice, parchetul anticorupție, o instituție respectată, la originea a zeci de anchete, se teme de o reducere a marjei sale de manevră, după acest scrutin, scrie AFP. Primul test pentru voința partidelor politice de a respecta sau nu regulile ar urma să intervină încă de la formarea noului guvern, menționează agenția franceză de presă.
În fața unui electorat dezgustat, din care mai puțin de jumătate ar urma, potrivit sondajelor, să meargă la urne, campania electorală a fost dominată de o tentă populistă, majoritatea candidaților promițând creșteri spectaculoase de salarii și pensii, asortate cu scăderi de taxe.

Ieșită dintr-o severă recesiune, România mizează pe o creștere de 4,8 la sută anul acesta, cea mai puternică din UE. Însă un locuitor din patru trăiește în sărăcie și trei milioane de români, dintr-o populație totală de 20 de milioane, au părăsit țara pentru a lucra în străinătate. Pentru prima dată în această țară tradițional eurofilă, care a încasat 26 de miliarde de euro ajutoare nete de la aderarea sa la UE în 2007, unii candidați au cerut Bucureștiului să iasă „de sub tutela Bruxelles-ului”, pentru a-și promova propriile interese, notează France-Presse.

Portret de țară

Agenția prezintă abonaților ei și „cinci lucruri de știut despre România”. Este, practic, o fișă de țară, ce reține că România este fostă țară comunistă, membră UE și NATO, a doua cea mai săracă din UE, care a ieșit din recesiune grație unui program de austeritate și care a ajuns anul acesta la cea mai puternică creștere economică. Aflată la confluența unor influențe culturale încă din Antichitate, cu 20 de minorități naționale reprezentate în Parlament, România și-a ales în 2014 un președinte minoritar. Contrar tendințelor din alte țări est-europene, România nu a cunoscut în ultimul timp un avânt al partidelor naționaliste și eurosceptice. Nici raportarea la Rusia nu a mai făcut obiectul dezbaterilor, dar, pe de altă parte, România a fost scutită de criza refugiaților, explică AFP. Pe de altă parte, Transilvania, pitoresca regiune din centrul României, este destinația favorită a prințului Charles. Delta Dunării, munții Carpați, pădurile sunt atuuri turistice naturale.

La tot acest portret de țară, agenția franceză adaugă și avântul pe care l-a luat cinematografia. România strălucește la festivalurile internaționale grație noului val din cinematografie, scrie AFP, menționându-i pe Cristian Mungiu, Cristi Puiu, Radu Jude, Călin Peter Netzer și Corneliu Porumboiu, ale căror opere sunt ancorate în realitățile tranziției postcomuniste. Aclamate în străinătate, filmele românești scot, totuși, încasări mici la ele acasă - penuria de săli de cinema și gustul spectatorilor pentru cinematografia americană sunt motivele cel mai des invocate pentru a explica acest fenomen, încheie AFP.

Resemnare epuizantă

Agenția Reuters remarcă faptul că sentimentul care a dominat campania electorală din România este cel al unei resemnări epuizante în fața sărăciei cronice și a promisiunilor neonorate ale politicienilor pentru reformă și investiții într-o infrastructură lăsată de izbeliște. Materialul pe care agenția îl publică pe site este ilustrat cu o vacă ce paște printre buruienile crescute în apropierea unor blocuri ceaușiste din București.

Agenția Reuters publică de câteva zile interviuri cu personaje-cheie ale alegerilor din România. Într-un interviu cu Nicușor Dan, scrie că matematicianul devenit activist civic i-a atras pe tineri și pe alegătorii educați, care s-au săturat de reformele niciodată terminate, de corupție și nepotismul ce persistă de la căderea comunismului, în 1989. Însă în egală măsură, lipsa de experiență politică a USR poate constitui și o slăbiciune. Agenția prezintă pe larg contextul în care Nicușor Dan și-a făcut loc în peisajul politic, de la decăderea arhitectonică a Bucureștiului la incendiul de la Colectiv și menționează că partidul său ar putea juca un rol însemnat în formarea unei alianțe de dreapta.

Agenția i-a luat un interviu și premierului Dacian Cioloș, care spune că politicienii fac promisiuni nerealiste ce alimentează populismul, iar alegătorii riscă să nu mai înțeleagă nevoia de reforme. În timpul mandatului său de premier tehnocrat, guvernul a îmbunătățit transparența cheltuielilor publice, a început implementarea unei strategii antisărăcie și a întărit măsurile pentru creșterea mobilității forței de muncă. A deblocat, de asemenea, lucrările la șantierele pentru autostrăzi, explică Reuters.

Economiștii internaționali avertizează că un guvern PSD - partidul dat ca favorit în sondaje - ar putea genera fricțiuni cu Uniunea Europeană pe tema cheltuielilor bugetare, notează totodată Reuters.

Reuters prezintă planurile bugetare ale PSD și menționează că o creștere a cheltuielilor sociale în 2017 ar fi compensată, în viziunea acestui partid, de tăieri ale bugetelor ministeriale, astfel că partidul mizează pe o creștere economică în 2017 de 5,5 la sută. PSD a guvernat timp de 17 ani România de la căderea comunismului, în diverse coaliții.

La rândul său, agenția Associated Press, preluată de ABC News, scrie despre alegerile din România pornind de la un reportaj realizat la Dâmbu, un sat în care oamenii sunt mai degrabă preocupați de cum să-și câștige existența de pe o zi pe alta și pe care nu-i deranjează faptul că Liviu Dragnea are o condamnare.

Cotidianul La Libre Belgique scrie despre cum a apărut USR într-o țară în care „dezgustul pentru o clasă politică percepută ca fiind coruptă, necinstită și incompetentă nu încetează să se amplifice”. Cu o finanțare care se bazează pe donații, cu fețe noi, de diverse sensibilități politice, și cu liste din care sunt excluse persoanele cu trecut judiciar, USR este un OZN pe scena politică românească, notează publicația belgiană.

Și Le Monde publică un articol care se intitulează „România: corupția, frână în calea dezvoltării” și care se întreabă dacă România își va alege liderii întorcându-se către trecut. Chiar dacă au fost instituite reforme discrete pentru a combate corupția endemică, cetățenii nu le simt, notează cotidianul francez.

The Guardian notează, în schimb, că USR, un partid anticorupție, ar putea obține un rol-cheie în formarea viitorului guvern, iar o alianță de dreapta ar putea periclita victoria spre care sondajele arată că se îndreaptă PSD. „Un nou partid, Uniunea Salvați România, fondat în urmă cu numai șase luni pentru a lupta împotriva corupției, nepotismului și ineficienței endemice din viața publică a României de la căderea lui Ceaușescu, le-ar putea strica sărbătoarea”, scrie The Guardian.

Viitorul guvern va trebui să găsească un echilibru între nevoia de investiții în infrastructura neglijată a țării și presiunea populară enormă pentru creșterea salariilor și pensiilor, menționează cotidianul britanic. Alte priorități ar fi încurajarea tinerilor medici să rămână în țară și convingerea profesorilor și a altor angajați ai sectorului public să se mute în zonele cele mai dezavantajate ale țării.

Sursa: Digi24.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus