Timpul.md

Comentariu 2 Martie 2012 | 05:36

Ce vrea România de la Serbia

România a fost acuzată că a blocat pentru Serbia acordarea statutului de ţară candidată la aderarea la Uniunea Europeană. 

Nimic mai fals: România a cerut ca această decizie să fie luată în cadrul Consiliului European (forumul şefilor de state şi de guverne din Uniunea Europeană), nu în cadrul Consiliului Afaceri Generale (care reuneşte miniştrii afacerilor Externe). La pachet, România a mai cerut ca Serbia să accepte un mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţilor naţionale de către guvernul de la Belgrad.

Problemele românilor din Serbia sunt vechi şi cunoscute. Nu există şcoli cu predare în limba română, nu există mass-media în limba română şi doar în două biserici ridicate cu mari sacrificii se slujeşte româneşte. În plus Serbia pune în aplicare modelul planului pervers de creare a unei identităţi false „vlahe”. La Chişinău sunt arhicunoscute urmările construirii artificiale a „limbii moldoveneşti”, iar sârbii au preluat ideea şi inventează în pas alert „limba vlahă”. Cererea României de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile românilor din Serbia nu poate fi decât una legitimă şi corectă.

Însă, imediat, România a fost acuzată că a adoptat această linie din cauze de politică internă (deşi nu se poate demonstra aşa ceva). Altă acuzaţie a fost că România nu manifestă „spirit european”. Despre acest „spirit european” ar fi multe de spus. Cel mai recent caz este cel al Olandei, care se opune intrării României în spaţiul Schengen. Pentru aderarea la zona frontierelor libere sunt impuse o serie de condiţii tehnice privind protecţia frontierelor – condiţii pe care România le îndeplineşte de mai multă vreme. Însă Olanda blochează intrarea României în spaţiul Schengen din considerente politice. Despre ce „spirit european” vorbim? România nu vrea să blocheze intrarea Serbiei în Uniunea Europeană, cere doar să fie respectate drepturile minorităţii româneşti. Ar fi ideal ca în Serbia românii să se poată bucura de aceleaşi drepturi de care se bucură maghiarii din România.

De foarte multe ori, România este acuzată că nu are nicio poziţie în politica Uniunii Europene, că nu contează în discuţiile care se poartă la Bruxelles. În acelaşi timp, de fiecare dată când România are o poziţie, aceleaşi voci de mai înainte o acuză de „lipsă de spirit european” sau că iniţiativele sale ar fi inutile şi dăunătoare. Dincolo de orice fel de discuţii, România este datoare să facă tot ce poate pentru românii din afara graniţelor ţării. Iar Uniunea Europeană asigură mecanismele prin care pot fi asigurate drepturile românilor din Serbia, doar că acest lucru trebuie spus cu voce tare.

P.S. La Bucureşti face senzaţie ştirea că au fost reţinuţi şi anchetaţi mai mulţi funcţionari români bănuiţi de acte de corupţie în procesul acordării cetăţeniei române. Nu este niciun dezastru, cetăţenia română va fi acordată în continuare celor care doresc să o redobândească. Ce se întâmplă la Bucureşti acum este doar o curăţenie de primăvară.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus