Timpul.md

3 Februarie 2010 | 00:41

Contra intelectualitatii noastre?

Pe Victor Druta, cu "Sa aparam moldovenii de propria lor intelectualitate", publicat in TIMPUL din 19 ianuarie 2010, l-a mirat articolul Zinei Gane "Moldovenii, politica nationalista radicala, statul polietnic si intelectualitatea", aparut in editia on-line a ziarului, din 29 decembrie trecut. Pe mine m-a mirat cel al lui V. Druta, caci, citindu-l, m-am intrebat, intai de toate, daca este el insusi un intelectual si, daca este - si este! -, de ce a scris acest articol contra intelectualilor si cum intelege dumnealui natiunea, mai ales o natiune fara intelectuali?

Or, problema data este aici in capacitatea moldoveanului din RM de a-si autoidentifica in mod corect apartenenta etnica. V. Druta este un intelectual atunci cand ne indeamna sa muncim pentru a ne spori valorile, ca sa avem pentru ce ne mandri, dar e pacat ca discursul sau se termina cu ideea de reprezentare a etnicitatii si nu abordeaza si esenta acesteia - domeniu de responsabilitate majora anume al intelectualitatii. Caci orice om simte ca apartine unei comunitati etnice, dar nu oricine poate sa-si identifice corect aceasta relatie. Mai ales intr-un context social-politic si lingvistic ca al nostru, aceasta sarcina revine intelectualilor, datorita obiectului specific al activitatii lor.

Apartenenta etnica nu se reduce la capacitatea de a te mandri ca esti de o anumita nationalitate - deseori in forme patetice, precum o mai fac moldovenii nostri. Mai ales ca nici formele patetice de exprimare a mandriei nationale la moldovenii basarabeni nu sunt deloc nationale, ele fiind introduse si cultivate metodic de catre ideologia comunista si incurajate si azi de catre exponentii acesteia, fie ca misiune asumata (PCRM, „minoritatea imperiala” - D. Dungaciu), fie dintr-un patriotism local, care si el reprezinta o creatura a ideologiei comuniste.

La noi, forme patetice de mandrie nationala falsa se gasesc peste tot si n-au tendinta de a-si micsora numarul: de la kitsch-urile postate la intrarea in localitatile noastre la toasturile lipsite de demnitate, inchinate celor care ne-au ocupat si ne-au mutilat fiinta nationala, dar si pana la dictionarul lui V. Stati, care culmineaza cu incapatanarea (sau frica de a-si accepta identitatea autentica?) de a serba Craciunul si toti sfintii pe stil vechi.

Apartenenta etnica - ne invata marii nostri inaintasi, dar si comportamentul spiritual al omului de rand - este congenitala, adica se obtine prin ereditate, dar se consolideaza si se dezvolta prin educatie. Elementul definitoriu congenital al raportului individ - comunitate etnica, alaturi de cel de sange, este limba comuna. Numai comunicand in aceeasi limba individul uman devine parte a unei comunitati de oameni. Altfel nici n-ar putea exista, de unde si caracterul neintemeiat al cosmopolitismului. M. Costin n-a gresit atunci cand si-a intitulat lucrarea De neamul moldovenilor, afirmand totodata ca moldovenii vorbesc limba romana, caci stramosii nostri de atunci apartineau anume neamului moldovenilor, neamul fiind comunitatea etnica cea mai dezvoltata in acea perioada, uniti de o limba comuna - romana. Din neamul moldovenilor, al muntenilor, maramuresenilor, oltenilor, gorjenilor, banatenilor - caci toti vorbeau aceeasi limba - s-a definitivat natiunea romana in sec. XIX.

Odata cu formarea natiunii romane, s-a format si intelectualitatea romaneasca, ca parte integranta, creier si forta motrice a acesteia. Si intelectualitatea noastra - dar ea exista! - nu poate fi decat romaneasca, deoarece, chiar daca o buna parte dintre romanii din RM se autoidentifica moldoveni, comunitatea etnica a moldovenilor nu mai exista din perioada formarii natiunii romane. Dar procesul de definitivare a natiunii romane n-ar trebui considerat finalizat, el decurgand inca destul de anevoios in RM, stat intemeiat in 1991 pe teritoriul istoric romanesc Basarabia. Pentru ca erau sub ocupatie ruseasca, moldovenii din Basarabia sec. XIX n-au putut participa la definitivarea procesului de formare a natiunii romane, n-au avut acces la matricea (valorile care i-au dat identitate) natiunii romane, dar intelectualitatea din acest teritoriu, la fel datorita specificului activitatii sale, a avansat mai usor la acea matrice. Asta inseamna ca ea are harul si responsabilitatea de a-i indruma crestineste si pe ceilalti moldoveni catre limba romana si identitatea romaneasca.

Modificarea art. 13 din Constitutie si succesul reformelor pe care ni le propune actuala guvernare sunt direct determinate de calitatea intelectualitatii noastre. Se stie ca intelectualitatea se manifesta cu cele mai semnificative valori anume in perioadele hotaratoare pentru destinul colectivitatii etnice din sanul careia a iesit. Conteaza sa fim in propria noastra valoare, mai intai, apoi - sentimentul de mandrie ca suntem cine suntem. Nu ignorarea intelectualitatii romanesti in RM si a apartenentei noastre la natiunea romana ar trebui sa-l preocupe pe acel care opineaza despre lucruri sfinte ca natiunea si identitatea, ci solutiile pozitive, posibile, pe care le poate el propune natiunii din care face parte.

Vlad Paslaru,
profesor universitar

  • Un articol de:
Versiune completă web Înapoi sus