Astfel că numeroase instituții medicale se confruntă cu lipsa medicilor și a asistentelor medicale, iar statisticile arată că 40% din cadrele medicale moldovenești au vârstă pensionară. Potrivit lui Alexandru Holostenco, șef adjunct Direcția management personal medical, problemele asigurării cu cadre medicale sunt caracteristice atât R. Moldova, cât şi ţărilor adiacente din care facem parte. 

Deficit de medici pediatri

„Mai mult decât atât, conform ultimelor date prezentate, la nivelul Uniunii Europene necesitatea medicilor se estimează la circa un milion de persoane. Astfel, putem afirma că problema asigurării cu lucrători medicali devine una regională. Ţinând cont de micşorarea numărului de lucrători medicali în instituţiile medico-sanitare, atunci nivelul de completare cu aceștia este corespunzător cu media europeană”, a specificat Alexandru Holostenco.

Conform ultimelor date, instituțiile medicale din țară duc lipsă acută de medici de familie, medici de urgenţă, medici anesteziologi-reanimatologi, medici pediatri și medici obstetricieni-ginecologi. Cu toate acestea, pe parcursul ultimilor ani s-a constatat o situaţie stabilă în ceea ce priveşte necesitatea medicilor şi a personalului medical cu studii medii.

Lipsa condițiilor afectează negativ sistemul de sănătate

„Din factorii care împiedică angajarea tinerilor specialişti în mediul rural, aș putea menţiona salariul mic, lipsa condiţiilor adecvate de muncă, starea proastă a drumurilor, absenţa şcolilor şi a grădinițelor pentru copii, de asemenea nu este soluționată nici problema asigurării cu spaţiu locativ pentru tinerii specialişti, astfel, aceste lucruri îi îndepărtează din start pe tineri de mediul rural”, a explicat Alexandru Holostenco.
Mai mult decât atât, potrivit lui, tinerilor din mediul rural, într-o oarecare măsură, le sunt restricţionate și posibilitățile de cultivare a valorilor culturale, aceștia neavând posibilitatea de a merge la teatru, cinematograf sau concerte.

„Totalitatea acestor push-factori influențează asupra atractivităţii profesiei medicale în R. Moldova şi contribuie la exodul cadrelor medicale calificate din ţară care sunt atrase de salariile, condiţiile mult mai bune în care pot profesa şi desigur posibilităţile de dezvoltare profesională”, a spus Alexandru Holostenco.

O mare parte din medici sunt pensionați

Chiar dacă mai multe instituții spitalicești duc lipsă de lucrători medicali, totuși, directorii acestor instituții menționează că cea mai mare dificultate pentru spitalele noastre sunt medicii de vârstă pensionară.

„În prezent, asigurarea cu medici în spitalul nostru este de 97 la sută. Ducem lipsă de medici pediatri, dar chirurgi, spre exemplu, sunt chiar mai mulți decât avem nevoie. În afară de aceasta, în 2012, am angajat patru traumatologi, tineri specialiști”, a menționat Elena Palanciuc, directorul Spitalului raional Orhei.

Directorul zice că mai multe instituții spitalicești duc lipsă de medici pediatri, deoarece, de câțiva ani, Universitatea de Medicină nu a pregătit specialiști în acest domeniu. Potrivit Elenei Palanciuc, un subiect piperat ar fi medicii de vârstă pensionară.

„Problema este că aproximativ 40 la sută din medicii spitalului nostru sunt pensionari. Cel mai în vârstă medic are 82 de ani. Desigur, eu înțeleg foarte bine că ei nu doresc să plece, însă, în ciuda acestui fapt, am discutat cu ei referitor la acest subiect. Am încercat să le explic, dar ei sunt categoric împotrivă. Însă, chiar și așa, medicii vârstnici dau dovadă de un profesionalism foarte înalt. După părerea mea, dacă mâine ar apărea o lege care ar spune că medicii de vârsta pensionară nu au voie să mai profeseze meseria, atunci spitalul s-ar confrunta cu dificultăți mari”, explică directorul.

„Aproape tot utilajul medical este depășit”

După părerea ei, tinerii refuză să meargă la sate, deoarece nu au unde locui. Elena Palanciuc zice că în oraș lucrurile sunt mult mai ușoare, pe când la sate este foarte greu să-ți găsești o gazdă. Dacă ar exista posibilitatea de a le oferi tinerilor specialiști un loc de trai, ar fi o soluție eficientă pentru a atrage tinerii la sate.

În afară de aceasta, spitalul se confruntă cu lipsa utilajelor moderne. Asistența medicală primară a fost asigurată cu utilaj minimal din fondurile investițiilor în sănătate. Pe când spitalele își rezolvă problemele cu ajutorul fondului de susținere din partea Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAM) și a diferitelor proiecte.

„Noi, de exemplu, am avut proiecte cu țări precum Japonia și Germania. Cu toate acestea, aproape tot utilajul medical este depășit, iar acest lucru devine o problemă arzătoare de mai mulți ani. În prezent, avem nevoie de aparat pentru examenul radiologic digital contemporan, aparate de anestezie moderne și aparate ce vizează terapia intensivă”, spune Elena Palanciuc.

În R. Moldova sunt 85 de spitale, dintre care 61 sunt publice, 11 departamentale și 13 private.