Timpul.md

Social 26 Martie 2009 | 18:37

Criza rurala in RM: nu avem o perspectiva demografica durabila

De mai multe decenii, localitatile rurale din RM se afla intr-o epuizare demografica de proportii. Asta se intampla chiar daca suntem cea mai ruralizata tara din Europa. Din anii `50 pana in prezent au disparut peste trei sute de localitati.

La recensamantul din 2004 au fost inregistrate doar 1470 localitati rurale, in raport cu 1859 la recensamantul din 1959. Avem 309 sate cu populatie sub o mie de persoane, 232 - cu populatie sub 500 de locuitori, 83 - sub 200 persoane, 44 - cu populatie sub 100 de persoane, 28 de localitati - sub 50 de oameni si inca 28 - numai cu 10-25 persoane. Se reduce nu numai numarul satelor sau comunelor, dar si al populatiei rurale.
 

Al treilea deceniu de depopulare
Zilnic, populatia rurala scade cu 15-18 persoane. Satul este la finele celui de-al doilea deceniu de depopulare. Timp de doua decenii, numarul locuitorilor de la sate s-a redus cu peste 60 mii persoane, iar recensamantul din 2004 a confirmat acest fenomen. Depopularea rurala a aparut in aria nordica si s-a extins in toata RM. Intre doua recensaminte, numarul unitatilor administrative s-a redus cu 10-15 % . Astfel, satul a devenit o periferie la care se fac referinte de la ocazie la ocazie.
Dintotdeauna populatia rurala a constituit baza demografica a tarii. In prezent insa la tara se constata o incapacitate economica si de reproducere, chiar daca acolo locuiesc peste 2 mln. oameni. Fiecare al patrulea om din regiunea centrala si fiecare al treilea din cea nordica este peste varsta de pensionare. Se resimte si un deficit mare al fortei de munca. Este de mentionat ca aceeasi situatie va persista si in urmatorii 20 de ani, deoarece imbatranirea populatiei a depasit limitele admisibile prin care poate fi redresata situatia. In plus, imbatranirea accentueaza o feminizare a populatiei rurale. Femeile au o speranta mai mare de viata (cu cinci-sapte ani) si decedeaza la limita extrema a saraciei si singuratatii. Pensiile populatiei feminine rurale sunt cu 30-40% la suta mai mici decat ale barbatilor.

Lipsa unui patrimoniu genetic favorabil de reproducere
Pentru prima data spatiul rural a ramas fara un patrimoniu genetic favorabil de reproducere. Chiar daca avem sate mari, in raport cu localitatile din tarile vecine, nu exista o perspectiva demografica durabila rurala. Daca pana in 2000 aveam doar 20 de sate unde exista o intrerupere in continuitatea generatiilor, in prezent aceasta situatie se observa in 30% din satele de la nord.
In Soroca, Edinet, Donduseni si Drochia se intarzie incadrarea copiilor rurali in ciclul scolar primar. Clasa intai acolo apare doar o data la doi ani, ca sa adune cu greu un minimum de 15-17 copii. Mai mult, in viitorul apropiat aceeasi situatie va fi inregistrata si in ciclul gimnazial. S-a initiat chiar formarea unor scoli de circumscriptie rurala, in vederea comasarii elevilor din cateva localitati, inclusiv din ciclul primar.
Pentru sistemul nostru educational, liceul nu mai este o prioritate. Ministerul Educatiei impune cerinte, conform carora, daca satul nu are in ciclul liceal cate doua clase paralele, liceul este sortit inchiderii, iar in esenta demografica, daca satul nu are liceu, la vatra revin doar doi din zece dintre tinerii plecati pentru incheierea studiilor. De fapt, desfiintarea liceului aduce la disparitia satului. Doar 30 la suta din sate dispun de crese si gradinite. Lipsa acestora are repercusiuni negative asupra nivelului de pregatire a copiilor in ciclurile primar si gimnazial. In asemenea conditii, tinerii refuza sa ramana in sate.
 

Politicienii nu se implica in aplanarea crizei satelor
Nicio forta politica pana in prezent nu a incercat cu adevarat sa se implice in solutionarea problemelor satului. Satul este rezistent fata de lipsa unui camin cultural, a unui locas sfant, dar lipsa unei scoli reduce perspectiva fiintarii demografice a satului. Aceasta realitate dura o avem in aria nordica.
Mortalitatea excesiva este o alta problema grava a satelor. Peste 50% din persoanele care decedeaza se afla sub varsta de pensionare, in timp ce nasterile sunt foarte rare. Un centru medical nu poate sa solutioneze problemele sanatatii satelor imbatranite, in cazul in care fiecare persoana necesita servicii de sanatate la varsta de peste 60 ani, in medie, de trei ori pe luna. Satul nu mai poate rezista noilor provocari socio-economice si dezvoltarii urbane.
Ruralii sunt mult mai implicati in procesul migrational. Adeseori, ei sunt prezenti doar de facto in acest mediu, iar de jure isi aplica aptitudinile in alte spatii. Doua decenii au demonstrat ca acesti oameni nu doresc sa investeasca in satele natale, iar cei care migreaza isi asigura un loc de trai la orase, fie pentru ei, fie pentru copiii lor. Toate familiile care au cate un membru peste hotare sunt pe calea de a-si parasi localitatile. Iar migratia are si un impact dur asupra stabilitatii familiilor rurale. Emigreaza cu prioritate populatia feminina, fapt ce zdruncina temelia familiala.
Un alt fenomen ce influenteaza negativ asupra reproducerii si a educarii tinerei generatii de la sate il constituie divorturile tot mai frecvente. Fiecare al patrulea copil este nascut in afara familiei, fiecare al treilea este educat fara un parinte sau un parinte este plecat peste hotare pentru o durata lunga de timp. Familiile rurale se confrunta cu lipsa locurilor de trai, de munca, de educatie, de instruire a copiilor si aranjare a acestora in viata.
Analizele demografilor, de obicei, nu sunt pe placul conducerii tarii. Dar specialistii nu pot analiza altceva decat realitatea, adevarul gol-golut in ceea ce priveste procesele demografice din tara, indiferent de coloratura politica a guvernarii.
 

  • Un articol de:

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus