Timpul.md

Actualitate 13 Noiembrie 2017 | 18:07

Cum a ajuns România în criză acută de căpşunari pentru „export“. „După trei luni, ar putea veni acasă cu 2 000 de euro“

Dacă în urmă cu 10 ani era bătaie la selecţiile pentru munca în agricultură în străinătate, astăzi serviciul public de ocupare găseşte cu greu lucrători interesaţi de contractele sezoniere, plătite chiar mai bine decât odinioară, scrie adevarul.ro 

 În urmă cu şapte ani, pentru 800 de locuri de muncă disponibile în agricultură, în Spania, de exemplu, veneau la o selecţie mii de persoane interesate.

Angajatorii îşi permiteau să selecteze oameni „zdraveni“, rezistenţi la munca în camp, cu vârste de până în 40 de ani, ba chiar doreau doar femei. Astăzi, în schimb, când au îmbunătăţit condiţiile de cazare, au venit cu oferte de muncă pentru cupluri, au crescut lefurile şi vin şi cu bonusuri, crescând în acelaşi timp limita de vârstă la 50 de ani, găsesc din ce în ce mai greu lucrători dispuşi să muncească 40 de ore pe săptămână, în baza contractelor pe trei luni, cele mai frecvente.

Baza de date cu şomeri interesaţi să plece în străinătate, să lucreze în agricultură, e din ce în ce mai săracă, din două motive, cred consilierii EURES. Pe de o parte, lucrătorii care de ani de zile pleacă în baza unor contracte ferme au de acum legături directe cu angajatorul, nemaifiind nevoie să treacă prin reţeaua EURES. Pe de altă parte, persoanele apte de muncă, cu sau fără calificare, oricum, fără slujbă, nu sunt motivate să lucreze.

„A venit cu ani în urmă la o selecţie, îmi amintesc, o tânără care nu împlinise 18 ani şi pe care angajatorul nu a putut-o selecta. Venise împreună cu mama ei. Astăză media de vârstă a persoaneor interesate trece lejer de 35 de ani. Tinerii de-abia ieşiţi de pe băncile şcolii, deşi au o diplomă, nu se descurcă pe un post potrivit calificării, dar nici nu vor să muncească într-un alt domeniu. Salariul de 600 euro, să zicem, li se pare mic, s-a-ntâmplat să aud şi un astfel de lucru, aţi auzit şi dumneavoastră, la bursa locurilor de muncă“, a declarat consilierul EURES Elena Ţane, din cadrul AJOFM Slatina.

„După trei luni de muncă vin acasă cu 2.000 euro, bani pe care nu-i pui deoparte în România“

În prezent, AJOFM Olt a pus la dispoziţia celor interesaţi mai multe oferte de muncă. Un angajator spaniol  care de 10 ani recrutează forţă de muncă din România a venit cu o ofertă de 800 locuri de muncă, la cules de căpşuni,  jumătate dintre acestea fiind pentru cupluri. Contractul este pentru 3 luni, selecţia are loc în decembrie, programul de lucru este de 6,5 ore/zi, şase zile pe săptămână, angajatorul oferă 40,43 euro brut/zi, costurile pentru cazare şi plata utilităţilor fiind de 1,6 euro/zi. Pentru lucrătorii care duc la bun sfârşit contractul, angajatorul susţine şi costul transportului în ţară. Cu toate acestea, persoanele interesate şi înregistrate la AJOFM Olt nu trec de câteva zeci.

O altă ofertă vine din Danemarca: 100 locuri de muncă pentru Danemarca, plus alte 100 pentru o filială din Portugalia. Pentru Danemarca e vorba de contracte pentru perioada iunie-octombrie 2018, cu program de 30-40 ore/săptămână. În Portugalia contractul este pentru perioada martie-iunie, acelaşi program de lucru, selecţiile urmând să aibă loc la Slobozia şi Târgu-Jiu. Pentru locurile din Danemarca angajatorul plăteşte 0,6 euro brut/kg recoltat (mazăre), la care se adaugă 12,5% alocaţie de concediu, în final, un lucrător cu experienţă putând câştiga lejer peste 1.000 euro net, spun lucrătorii. În Portugalia se oferă 700 euro brut/lună, însă pentru cantitatea de peste 1.950 kilograme recoltate se oferă bonus de 0,3 euro/kg. Cazarea se face, în Danemarca, în rulote dotate cu toate cele necesare, costul fiind de 8 euro/zi, în timp ce în Portugalia cazarea costă 100-120 euro/lună. Angajatorul danez le cere însă lucrătorilor să cunoască limba engleză la nivel conversaţional.

Un angajator portughez, de data aceasta, oferă 300 de locuri de muncă la cules, împachetat şi etichetat zmeură, pentru perioade între 2-3 luni, program de 40 ore/săptămână, cu posibilitatea de a lucra suplimentar. Pentru cazare se plătesc 2 euro/zi, în schimb angajatorul asigură prânzul sau cina, sau o alocaţie de hrană de 4,52 euro/zi , câştigul brut ajungând la sume între 603-1.199 euro/lună. Angajatorul menţionează în oferta de lucru un avantaj pentru lucrătorii care cunosc limba engleză, spaniolă sau portugheză,însă nu este condiţie obligatorie.

Tot pentru cules de zmeură, mure şi afine se caută 30 de lucrători pentru Portugalia, contractele fiind pentru 8 luni. Programul este de 40 ore/săptămână, cinci zile lucrătoare, cazarea asigurându-se contra cost(2,75 euro/zi), angajatorul suportând de asemenea transportul până în Portugalia, acordând o alocaţie de hrană de 275 euro/lună şi, la finalul perioadei, pentru cei care au lucrat bine, un bonus de 200 euro. Salariul este între 776,11 şi 1.216,15 euro brut/lună, în funcţie de orele lucrate.

„Condiţiile sunt mult mai bune decât în urmă cu ani de zile, îmi spun cei care au lucrat şi merg în continuare. Câştigul salarial a crescut de la 30 euro/zi, la peste 40 euro, sunt angajatori care vin cu oferte de ani de zile, cu toate acestea nu mai sunt persoane interesate. După trei luni de muncă, se întorc acasă cu 2.000 euro, bani pe care în România nu-I pui deoparte“, spune consilierul EURES din cadul AJOFM Olt, Elena Ţane.

Care sunt judeţele care trimit constant lucrători în străinătate

Deşi deja şi pe piaţa locală a forţei de muncă angajatorii găsesc foarte greu persoane calificate, sau măcar interesate, judeţul Olt se menţine pe locuri fruntaşe în top-ul judeţelor care anual trimit sute, chiar mii de lucrători în străinătate, în special în agricultură, necunoaşterea unei limbi străine, în cazul persoanelor calificate, trecute de prima tinereţe, sau lipsa de experienţă, în cazul celor tinere, împiedicându-le să se angajeze şi în alte ramuri de activitate.

În agricultură, în schimb, în perioada 2010-2017, judeţul Olt s-a aflat de patru ori pe locul I şi de trei ori pe locul II la nivel naţional, după numărul de lucrători selectaţi pentru angajatorii străini. Top-ul este completat de următoarele judeţe: Dolj (de două ori pe locul I), Gorj (în 2016 a ocupat primul loc şi de mai multe ori locurile II şi III), Vâlcea, Călăraşi, Prahova, Vaslui, Bihor şi chiar Sibiu (prezent în top V, pe locul II, în 2012).
Deocamdată puţini, însă tendinţa este de creştere, sunt lucrătorii care după ani de zile de muncă în străinătate, în agricultură, dar nu numai, se întorc şi dezvoltă mici afaceri, ferme de familie în special, accesând fonduri europene. „Tinerii, în special, vin cu astfel de proiecte, din ce în ce mai mulţi în ultimul timp. De obicei vin şi fac ce au făcut şi acolo, agricultură sau o altă activitate, dar în mediul rural. Au strâns ceva bănuţi, au acumulat experienţă, fac proiecte şi accesează fonduri europene. Tendinţa este de creştere“, a declarat Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Olt, dar şi consultant în cadrul unei firme de accesare fonduri europene pentru agricultură.

„Sunt persoane care spun că au plătit comisioane la diverse firme“

Un alt aspect este siguranţa contractului pentru cei care pleacă prin reţeaua EURES. Sunt mii de firme, spune consilierul Elena Ţane, care mediază forţa de muncă în toată ţara, multe dintre acestea păcălindu-i pe şomeri. „Le percep comisioane, îi ţin în evidenţă 6 luni, nu le găsesc de lucru şi asta e tot, când nu se întmplă lucruri mai grave. Oamenii vin şi spun după. Nu se întâmplă astfel de lucruri în sistemul public, nu lucrăm cu firme de mediere, chiar dacă multe dintre acestea spun în ofertă că sunt partenerii AJOFM“, a mai precizat Ţane.
Persoanele interesate de locurile de muncă din reţeaua EURES se pot adresa consilierilor din serviciile publice de ocupare din fiecare judeţ, datele acestora fiind disponibile la o simplă căutare pe Internet. Pentru ofertele de muncă amintite, înregistrarea şomerilor în baza de date a AJOFM este absolut necesară, a mai precizat Ţane, pentru adevarul.ro 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus