Timpul.md

Opinii & Editoriale 6 Noiembrie 2009 | 08:01

Cum a reformat stiinta Academia de Stiinte

Recent, presedintele Academiei de Stiinte din Moldova, Gheorghe Duca, m-a rugat sa-l familiarizez cu scrisoarea pe care, la 5 octombrie 2009, am expediat-o prim-ministrului Vlad Filat si ministrului Educatiei, Leonid Bujor. Am decis s-o fac prin intermediul ziarului TIMPUL si polemicilor academice initiate de acesta. Sper ca dl academician Duca va comenta public scrisoarea, dar imi si va spune, in sfarsit, de ce, fara vreun temei moral sau legal, m-a fortat sa-mi parasesc locul de munca in septembrie trecut. Iata fragmentele cele mai importante din scrisoarea amintita.

 

 

...In Programul de activitate a Guvernului investit pe 25 septembrie 2009 - „Integrarea Europeana: Libertate, Democratie, Bunastare” -, la compartimentul „Invatamantul superior si stiinta”, este absolut corect inclus obiectivul de „Reorientare a politicilor academice... in directia cresterii potentialului si competitivitatii sistemului de cercetare si inovatii in baza transferului tehnologic si in conformitate cu conceptia economiei bazate pe cunoastere”. Sunt convins, de mai multi ani, ca aceste intentii ale noii conduceri corespund practicilor internationale, inclusiv celor europene. Am si promovat aceste idei inca in anii 1998-1999, intr-o serie de articole publicate in saptamanalul „Mesagerul”, pe care le-am scris, fiind consultat de regretatul Pavel Cojocaru, fost viceministru al Economiei. In acele articole am efectuat un studiu/o analiza a sferei stiintei si inovarii de la noi - analiza, care, in opinia mea, azi e la fel de actuala ca si pe atunci. Una dintre concluziile principale ale acestui studiu consta in faptul ca, deoarece activitatile stiintifice si cele inovationale constituie, in conditiile contemporane, cea mai importanta forta motrice a cresterii economice, ceea ce necesita integrarea stiintei cu producerea, pretutindeni in lume, stiinta este condusa de ministere, departamente, agentii, comitete, adica de organe publice centrale.

Am efectuat, atunci, si o analiza a organelor de conducere a stiintei in mai multe tari, selectandu-le pe cele post-socialiste, ele fiind mai relevante pentru noi. Asadar: in Letonia, Lituania, Estonia, Rusia, Bulgaria, Ucraina, Georgia, Armenia, Armenia exista Ministerul Educatiei si Stiintei; in Polonia - Ministerul Stiintei si Educatiei Superioare; in Slovenia - Ministerul Educatiei, Stiintei si Sportului; in Romania - Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii; in Belarus - Comitetul pentru Stiinta si Tehnologie.

Situatia din tarile enumerate, dar si argumentele ce urmeaza, reprezinta un temei solid ca acum, cand a fost investit noul Guvern, sa PROPUN urmatoarele actiuni:

- trecerea in cadrul Guvernului, de la ASM, a functiilor de administrare a sferei stiintei si inovarii - mai concret, la Ministerul Educatiei (redenumit in Ministerul Educatiei si Stiintei, cum e in majoritatea tarilor europene);
- operarea de catre Parlament a modificarilor respective in Codul cu privire la stiinta si inovare, in Legea cu privire la Guvern si in Legea cu privire la parcurile stiintifico-tehnologice si incubatoarele de inovare.

Consider, ca schimbarile legislative mentionate trebuie armonizate obligatoriu cu noul Cod al Educatiei, care se afla la etapa de definitivare.

Aceste actiuni ar aduce sfera stiintei si inovarii in conformitate cu Conceptia asupra reformei sferei cercetare-dezvoltare, adoptata prin Hotararea Parlamentului nr. 115-XIV din 29 iulie 1998, care este in vigoare si in prezent. Aceasta Conceptie prevede existenta unui organ de stat de gestionare a stiintei - Departamentul cercetare-dezvoltare, care a fost instituit in componenta Ministerului Educatiei, prin Hotararea Guvernului nr. 72 din 2 februarie 1999. Instituirea acestui departament a fost salutata de o Comisie speciala a UNESCO, care a activat, pe atunci, in RM la solicitarea Guvernului, avand menirea sa faciliteze reforma sferei cercetare-dezvoltare (C&D) in republica. Aceasta Comisie a mentionat: „Existenta unui organ national, de tipul Departamentului (C&D), cu functii de coordonare a cercetarii stiintifice, de stabilire a legaturilor optime dintre institutele de cercetare si prioritatile dezvoltarii social-economice, de finantare si evaluare a cercetarii ESTE TIPICa PENTRU APROAPE TOATE ?aRILE EUROPENE”.

Transferand administrarea sferei stiintei si inovarii in cadrul unui Minister al Educatiei si Stiintei, Guvernul actual ar putea crea un mediu favorabil pentru generarea si dobandirea cunostintelor (adica o sfera C&D moderna, ajustata la normele europene) si, totodata, ar asigura o integrare a invatamantului cu stiinta. O asemenea relatie dintre cercetarea stiintifica si invatamant e absolut fireasca, deoarece, din punct de vedere istoric, cercetarea stiintifica a inceput in universitati. Anume cercetarea universitara a generat descoperiri ca energia nucleara si antibioticele, inventii precum computerul, avionul, radioul si televiziunea.

Un Minister al Educatiei si Stiintei va pune, treptat, pe picior de egalitate stiinta academica, universitara si cea de ramura, asigurand un liber flux de idei, personal si surse financiare intre aceste trei compartimente institutionale ale stiintei, acordandu-le sanse egale si situandu-le in conditii de libera concurenta. Analiza dezvoltarii statelor industrializate din ultimele decenii arata ca, in asemenea conditii, cele mai competitive si eficiente structuri stiintifice le au universitatile. Atribuirea competentelor de administrare a stiintei si inovarii in componenta actualului Minister al Educatiei nu va necesita personal sau cheltuieli bugetare suplimentare, deoarece aparatul actual al Consiliului Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica (CSSDT) - care exercita, de facto, functiile unui minister al stiintei contine circa 70 de angajati, iar cheltuielile bugetare pentru organele administrative din sfera stiintei si inovarii in 2008 au constituit 10,7 mln. lei.

Aceasta idee nu este noua pentru RM. La inceputul anilor ’90 a existat Ministerul Stiintei si Invatamantului. Iar in 1992 a fost elaborata „Conceptia organizarii si dezvoltarii stiintei in RM” care prevedea ca, in loc de doua organe de stat de coordonare a activitatilor stiintifice (Ministerul Stiintei si Invatamantului si Prezidiul Academiei de Stiinte de pe atunci, analogul actualului CSSDT), sa fie creat un singur Departament de Stat pentru Stiinta si Tehnologii Progresive. Dar, urmare a impotrivirii conducerii ASM, a fost mai intai lichidat Ministerul Stiintei si Invatamantului, iar peste circa zece ani - si Departamentul cercetare-dezvoltare.

Contrar acestei pozitii a ASM din ultimele doua decenii, practica mondiala releva: organele ce finanteaza si coordoneaza activitatile stiintifice si inovationale (ministerele, departamentele, agentiile, comitetele etc.) trebuie sa fie diferite de cele care executa activitatile stiintifice si inovationale (academiile, institutele, centrele stiintifice, laboratoarele, parcurile tehnologico-stiintifice, incubatoarele de inovare etc.). Altminteri, apare un conflict clasic de interese, despre care expertii UNESCO ne-au prevenit inca in 1998, mentionand ca, prin cumularea de catre ASM a activitatilor de executare (cercetare), de evaluare si de finantare, se va ajunge la situatia cand „...o astfel de institutie va tinde sa-si supraevalueze propriile rezultate si sa-si suprafinanteze proiectele - bineinteles, pe seama/costul celorlalte. N-am avea a face decat cu o forma de competitie neloiala, de tip monopolist”. Or, actualmente, ASM - asa cum este stipulat in Codul privind stiinta si inovarea in vigoare, dar si cum functioneaza in realitate -, este un organ monopolist, ceea ce contravine flagrant cerintelor economiei de piata. ASM, in formula ei actuala, s-a transformat intr-un minister-mutant, o structura care nu mai exista nicaieri in lume, si anume, prin faptul ca, avand toate drepturile in sfera sa de activitate, nu poarta nicio raspundere, administrand resursele financiare si cele umane de care dispune cu o eficienta indoielnica - eficienta, a carei evaluare tot ea o efectueaza...

Asemenea structuri, conform practicilor mondiale, vadesc o lipsa totala de eficienta si sunt sortite, inevitabil, la degradare. Cu regret, ultimii cinci ani, de cand a intrat in vigoare actualul Cod cu privire la stiinta si inovare si care a legitimat starea de lucruri despre care ne-au prevenit expertii UNESCO acum zece ani, au confirmat dreptatea acelor experti: stiinta noastra degradeaza in pofida uriaselor cresteri a alocatiilor banesti (in 2004, anul adoptarii Codului, finantarea bugetara la compartimentul „Stiinta si inovare” a constituit 71 mln. lei/0,21% din PIB, iar in 2008 aceasta finantare a ajuns la 400,6 mln. lei/0,7% din PIB).

Dar care este impactul stiintei si inovarii asupra economiei si societatii? La aceasta eventuala intrebare catre conducerea ASM o sa auziti doar niste relatari cetoase si neconvingatoare, sau justificari nastrusnice de genul „rezultatele stiintifice nu pot fi imediate ca la o fabrica de facut chiroane” - expresie frecventa a dlui acad. Duca. Vi se va mai spune ca, chipurile, agentii economici autohtoni sunt nereceptivi la realizarile stiintei si la tehnologiile avansate. E o dezinformare, deoarece am avut ocazia de nenumarate ori - in calitatea mea de viceministru al Economiei (2002-2005), de director al Agentiei pentru Inovare si Transfer Tehnologic a ASM (2005-2008) si de director al Centrului de Marketing si Relatii Economice al ASM (1990-1998) - sa ma conving ca oamenii nostri de afaceri, ca peste tot in lume, reactioneaza foarte pozitiv la toate inovatiile ce ar putea sa le sporeasca profiturile, sa le reduca din cheltuieli si sa le imbunatateasca semnificativ calitatea produselor si serviciilor. Cauza reala a faptului ca businessul nu batatoreste cararea spre ASM este alta: calitatea joasa si lipsa de actualitate a rezultatelor activitatii Academiei, incapacitatea acesteia de a organiza implementarea rezultatelor sale in practica, lipsa unor mecanisme de absorbtie din alte tari si de adaptare la conditiile RM a inovatiilor tehnologice avansate si a metodelor performante de management.

Aceste adevaruri pot fi usor stabilite prin organizarea unor evaluari obiective a activitatilor ASM, efectuate de niste comisii de experti credibili autohtoni cu includerea obligatorie a expertilor internationali in aceste comisii. Asemenea evaluari, de regula, sunt finantate generos de catre organismele internationale si au fost efectuate imediat dupa descompunerea lagarului socialist in tari de succes indiscutabil, cum ar fi Estonia, Lituania, Estonia, Ungaria, Cehia, Polonia etc.

Exista si un motiv personal care ma face sa scriu aceasta scrisoare. In septembrie 2008, intr-un mod ilegal, nedrept si neintemeiat, am fost lipsit de catre dl Gh. Duca de locul de munca, si anume, de functia de director al Agentiei pentru Inovare si Transfer Tehnologic (AITT) a ASM, in care acelasi acad. Duca m-a invitat in 2005 (pe cand eram viceministru la Economie, de unde nimeni nu ma forta sa plec...). Indiferent de faptul daca voi fi restabilit in functie sau nu, consider de datoria mea sa informez despre cauzele reale ale instalarii in aceasta functie a altei persoane si despre actiunile ilegale si daunatoare care ulterior au avut loc in cadrul AITT, sub conducerea acestei persoane, sustinute totalmente de catre conducerea ASM.

Cel care m-a inlocuit - Ghenadie Cernei - nu avea nicio zi de experienta in activitatea de inovare, dar facea parte din clanul Voronin si era sustinut si indrumat de prietenul sau, Oleg Reidman, fost consilier pe probleme economice al fostului presedinte... Faptul ca instalarea dlui Cernei a avut drept scop ca, prin diferite scheme dubioase, sa fie folosite, in scopuri personale, mijloacele financiare ale statului si patrimoniul public (o practica obisnuita a guvernarii comunistilor din ultimii opt ani) e demonstrat de actiunile pe care dl Cernei si conducerea ASM le-au intreprins imediat dupa numirea lui in functia de director al AITT. Astfel, prin Hotararile CSSDT al ASM nr. 180 si nr. 182 din 25.09.08; nr. 214 din 6.11.08; nr. 250 din 25.12.08; nr. 27 din 26.02.09, in contradictie cu prevederile Codului cu privire la stiinta si inovare si ale Legii cu privire la parcurile stiintifico-tehnologice si incubatoarele de inovare, au fost decise urmatoarele:
AITT i se acorda drepturile de a atrage, a administra si a distribui mijloace financiare din surse publice si private; AITT i se redistribuie mijloace financiare in suma de 3,3 mln. de lei; in gestionarea AITT se transmit: Intreprinderile de Stat Uzina Experimentala „ASELTEH” si Uzina Experimentala Chimica „IZOMER”; la balanta contabila a AITT se transmit gratuit imobile si bunuri materiale in valoare de 65,14 mln. lei; la balanta contabila a AITT se transmit gratuit terenuri cu suprafata totala de 148,94 hectare; la balanta contabila a AITT se transmite cu titlu gratuit, cu drept de gestionare operativa, imobilul din str. Padurii, 20/1, mun. Chisinau. Aceste Hotarari ale CSSDT pot fi accesate pe www.asm.md.

Pe parcurs, AITT s-a transformat, ilegal, din organ public (precum prevede art. 88 al Codului cu privire la stiinta si inovare) in institutie de cercetare stiintifica, iar angajatii ei, din functionari publici, au fost transformati in cercetatori stiintifici.

In opinia mea, dl Duca realizeaza ideile Conceptiei reformei sferei cercetare-dezvoltare, in multe cazuri, intr-un mod totalmente defectuos. De exemplu, la realizarea ideii de a aduce finantarea stiintei si inovarii la nivelul de peste 1% din PIB, acad. Duca nu intelege un lucru fundamental - in mod normal, partea cea mai mare din acest peste 1% din PIB (in unele tari, pana la peste 3%) provine din economia reala, adica din activitatile businessului inovational. Dl Duca insa, dimpotriva, isi concentreaza eforturile asupra solicitarii (cersirii) neintrerupte ca acest 1% din PIB sa fie alocat pentru sfera stiintei si inovarii numai de la Buget - alocatie care pentru RM este un act de eroism financiar, mai ales in situatia cand tara noastra e cea mai saraca din Europa si e afectata de o severa criza economica.

Cu regret, conducerea ASM, inclusiv acad. Duca, acorda activitatilor inovationale o importanta minora. Drept argumentare, voi aduce doar doua exemple:

a) Cu toate ca de la elaborarea de catre AITT a Legii cu privire la parcurile stiintifico-tehnologice si incubatoarele de inovare, si adoptarea acesteia de catre Parlament la 21 iunie 2007, au trecut mai mult de doi ani, iar cei 34 de rezidenti ai parcului stiintifico-tehnologic „Academica” au fost identificati de catre AITT inca in toamna lui 2007, pana azi, niciunul dintre acesti rezidenti n-a obtinut inlesnirile fiscale si vamale ce le sunt asigurate prin lege; b) in pofida faptului ca AITT a elaborat Strategia Nationala in domeniul Inovarii pentru perioada 2008-2011 inca in toamna lui 2007, pana in prezent aceasta strategie n-a fost aprobata.

Conform art. 71 al Codului cu privire la stiinta si inovare, ASM este „cel mai inalt for stiintific al tarii si consultantul stiintific al autoritatilor publice ale RM”. Avand aceasta obligatie legislativa, ASM a declarat ca „va contribui... la elaborarea unui program anticriza” doar in rezolutia Adunarii sale din 15 septembrie 2009 (exact in ziua cand s-a implinit un an de la inceputul crizei financiare mondiale actuale). Astfel, lipsa de reactie si tacerea ASM cu privire la criza economica in cele doua perioade electorale din 2009 au constituit, de facto, o sustinere tacita din partea conducerii ASM a criminalei politici a Partidului Comunistilor de nerecunoastere a crizei si de declarare a RM, in scopuri electorale, drept „o insula a stabilitatii”. In plus, sunt foarte sceptic in privinta capacitatii ASM de a elabora un program valoros anticriza - dovada e si faptul ca, desi in pct. a) al art. 73 al Codului cu privire la stiinta si inovare (adoptat la 5 iulie 2007) e stipulat ca ASM „elaboreaza si promoveaza strategia dezvoltarii sferei stiintei si inovarii...”, o asemenea strategie n-a fost elaborata de catre ASM nici pana azi. Consider ca ASM nu are strategie proprie de dezvoltare nu din cauza ca in Academie nu sunt suficiente minti luminate, ci pentru ca aceste minti nu sunt adecvat conduse si valorificate.

De catre conducerea ASM, cu incalcarea prevederilor Codului mentionat, a fost nimicita o structura stiintifica destinata informarii conducerii tarii si agentilor economici despre realizarile stiintifice mondiale in diverse ramuri - industrie, agricultura, constructii, energetica, ecologie, sanatate, invatamant etc. E vorba de o structura din cadrul fostului Institut National de Economie si Informatie, pe care l-am condus in anii 1998-2003 si care, in 2005, a fost reorganizat in Institutul de Economie, Finante si Statistica (IEFS). De asemenea, nu este implementat pana in prezent un intreg compartiment al Codului, si anume, sectiunea a 2-a a capitolului XII, „Asigurarea informationala a sferei stiintei si inovarii”. In particular, n-a fost creata nicio organizatie de informatii stiintifico-tehnologice (inclusiv, n-a fost fondat Centrul informational si biblioteca stiintifica, prevazute expres in art. 79 al Codului). Dar asemenea organizatii, in toata lumea, reprezinta principalul instrument de obtinere, colectare, stocare, prelucrare, utilizare si diseminare a informatiilor tehnologico-stiintifice provenite din tara si de peste hotare. Fara un asemenea mecanism de absorbtie a realizarilor stiintifice si tehnologice din toata lumea si utilizarea acestora pe plan intern, tara noastra este sortita la subdezvoltare.

Apropo, delapidarile de milioane de lei si multiplele infractiuni economice comise la IEFS si asupra carora Procuratura Anticoruptie a finalizat recent urmarirea penala au inceput anume dupa ce Institutul a trecut in subordinea ASM. Implicarea in acest scandal a fostului ministru al Economiei si Comertului, vicepremierul Igor Dodon, a dnei Oxana Domenti, fosta consiliera a ex-presedintelui Voronin, a dnei Viorica Carare, directoarea Agentiei Nationale pentru Protectia Concurentei, a fost descrisa detaliat in presa ultimelor luni, inclusiv in TIMPUL. Situatia din IEFS este doar unul dintre rezultatele extrem de indoielnice ale „reformarii” sferei stiintei sub conducerea dlui academician Duca din ultimii ani. Un alt „rezultat” al activitatilor lui „reformatoare” sunt reorganizarile foarte controversate si, in multe privinte, nerationale ale institutiilor stiintifice cu tematica agricola si agroindustriala.

Veaceslav Afanasiev,
director adjunct al Institutului de Dezvoltare a Societatii Informationale al ASM, doctor in stiinte, academician al Academiei de Stiinte Naturale din Rusia

  • Un articol de:

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus