Timpul.md

Actualitate 3 Decembrie 2009 | 20:15

Cum omoara maramuresenii moartea

Cu prilejul Zilei Nationale a Romaniei, Biroul de turism al Romaniei in RM a organizat, la Chisinau, o seara a romanilor de pretutindeni. Intr-o atmosfera de muzica si dans maramuresean, cu participarea cunoscutului rapsod Stefan Petreus si a fiului sau Andrei, aplaudati nu doar in SUA, Irak, Egipt, Sudan si Etiopia, basarabenii s-au simtit ca in Maramuresul istoric, cu bucate traditionale de sarbatoare. O expozitie de icoane pe sticla, realizate de Georgeta Maria Iuga din Baia Mare, a incantat publicul prezent.

Politicieni, jurnalisti, preoti, artisti sau pur si simplu romani de buna-credinta au admirat icoanele pe sticla si lemn, de o maiestrie rara, ale Georgetei Maria Iuga, creatiile careia au fost expuse in marile centre culturale ale lumii. Invitatii au avut ocazia sa urmareasca un spectacol de zile mari, sustinut de ansamblul „Magura Cernesti”, cu tineri imbracati in straie nationale, veniti in Basarabia chiar din inima Maramuresului.

Darul picturii pe sticla artista l-a descoperit dupa Revolutie, cand sperantele au inceput sa i se naruiasca. „Am scoala nemteasca, ceea ce inseamna ca daca vrei - poti, si vroiam sa fac icoane pe sticla”, ne-a marturisit Georgeta Maria Iuga. Ca sa poata realiza aceste minunatii, ea trebuie sa aiba starea sufleteasca necesara, credinta in Cel de Sus, dar si pace cu semenii. Fiecare iconita e o imensa bucurie, o atingere a luminii. „Este important ca linia si culorile sa vorbeasca, pentru ca fiecare lucrare contine un mesaj. Maica Domnului cu Pruncul, Sf. Gheorghe, protectorul animalelor, care ajuta fetele sa se marite, dar si pe feciorii care pleaca la armata sunt reprezentati de cele mai dese ori pe aceste icoane”.

Si pentru ca in Maramures se zice ca Sf. Gheorghe este cel care deschide portile cerului si Sf. Dumitru le inchide, si cu el se incheie anul agricol, pictorul trebuie sa tina cont si de aceste aspecte. Conform unui obicei deosebit, fetele care se marita primesc de la parinti 12 icoane pe sticla, una dintre care e cea a Sf. Nicolae, protectorul familiei si al copiilor.

La sfarsitul sec. XVII, cand o icoana de la Manastirea Nicula a facut un miracol, a plans si vindecat oameni, calugarii de acolo au inceput sa faca icoane pe sticla si Georgeta Maria Iuga se identifica cu primii mesteri populari.

Rapsozii Petreus din Irak si Africa - in Basarabia

Precum Nadia Comaneci a dus faima sportului romanesc in lume, si fratii Petreus au facut cunoscuta Romania. Vestitii tata si fiu Petreus continua sa sublimeze cantecul maramuresean, o misiune seculara a neamului lor, asta dupa ce nea Stefan a ramas fara fratele sau Ion, topit intr-un cantec ceresc, cu care formasera un tandem de suflet zeci de ani. Vocile lor se pastreaza in arhivele de aur ale diverselor institutii de pe mapamond. Nea Stefan e tare mandru de feciorul sau, care nu-l face de ras nicaieri: „Darul nostru se transmite din generatie in generatie. Dumnezeu inzestreaza pe unii cu cate un pic de talent, pe ici, pe cole si noi am avut soarta asta. Mama mea a avut o voce foarte frumoasa, dar si tata era neintrecut in cantat. El era si mare mester de viori, asa ca noi, fratii Petreus, am crescut cu vioara in casa”.

Rapsodul a fost de multe ori in Basarabia si isi pune sufletul pentru basarabeni. „Pentru mine RM este un leagan de cultura muzicala”. Petreusii au facut turnee in peste 20 de tari ale lumii. Nea Stefan a ajuns chiar si in SUA, si in Africa si peste tot oamenii au reactionat minunat la cantecul maestrului. Nu poate uita ce mult l-au indragit egiptenii. Iar in Irak, a fost difuzat pe postul national de televiziune cantand la vioara. „Am fost in Norvegia, unde am descoperit ca in Biblioteca Nationala din acea tara se pastreaza un CD cu fratii Petreus, ceea ce ne face sa credem ca folclorul nostru este pretuit in lume. Si atunci, cum am putea noi sa nu-l iubim?”, se intreaba Andrei.

Romania vechilor traditii, in contextul Europei fara folclor

In Europa exista un deficit de folclor autentic. Petreusii nu-si incap in piele de fericire cand ajung in tarile dezvoltate, unde se atesta o degradare la acest capitol si se afla despre Romania marilor traditii. Maramuresul a ramas o provincie folclorica „virgina”. „La noi nu se face nunta sau petrecere fara folclor. Avem localitati in care se pastreaza hora satului, costumele populare, repertoriul si obiceiurile, datinile, inclusiv credinta in bunul Dumnezeu”, spune nea Stefan.
El crede ca si basarabenii isi mentin identitatea prin folclor. „Uneori voi ati pastrat mai bine traditiile, cu nunta si hora satului, decat multe zone romanesti. Tot ce e bun iese ca un izvor. Oricine ar incerca sa puna o lespede peste el, iese de cealalta parte. Civilizatia e a celor care-si mentin traditia”. Rapsodul vrea sa intocmeasca chiar o lista cu foarte multi artisti buni din Basarabia, pe care sa-i pomeneasca cu toate ocaziile.

Rapsozii s-au intors deja pe la vetrele lor, invecinate cu Cimitirul Vesel de la Sapanta, faimos in toata lumea, care e o dovada vie a acestui minunat neam maramuresean, de care moartea fuge. Acum ei se pregatesc de sarbatoarea lui San Nicoara ori San Nicolas din 6 decembrie, care multe bucurii le aduce.

 

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus