Timpul.md

Actualitate 3 Februarie 2020 | 00:35

Cum s-au răsculat etnicii maghiari împotriva a doi brutari din Sri Lanka

 Propaganda anti-migranţi de la Budapesta a infectat comunităţile maghiare România. O comună din judeţul Harghita formată din satele Ditrău (reşedinţa), Jolotca şi Ţengheler - unde în total trăiesc 5000 de locuitori din care 98 la sută sunt maghiari - stă pe un butoi cu pulbere după ce la brutăria din zonă au fost angajaţi doi singalezi.

 În timp ce oamenii spun că „nu acceptă să vină oameni din afară, mai ales cu piele de culoare” să le facă pâine, ministrul Muncii, Consiliul pentru Combaterea Discriminării şi Poliţia anunţă anchete pentru incitare la ură Anchetă de amploare în comuna harghiteană Ditrău după ce doi brutari singalezi, au fost umiliţi şi discriminaţi de localnici.

Consiliul pentru Combaterea Discriminării a anunţat că s-a autosesizat în acest caz, Poliţia că a deschis un dosar penal pentru incitare la ură, iar ministrul Muncii, Violeta Alexandru, a ameninţat că trimite Inspectoratul Teritorial de Muncă în control. „2 oameni (din Sri Lanka) au venit să muncească în România. Să muncească! Să facă pâine. Imaginaţi-vă că, mergând să muncească într-o brutărie din Spania, Italia sau Germania românilor care lucrează acolo localinicii le spun: refuzăm să mâncăm păine făcută de români. Cum ne-am fi simţit? Orice om care vrea să muncească în România trebuie respectat! Le cer eu scuze acestor 2 oameni care au ajuns să fie ţinta unei asemenea uri”, a scris ministrul pe Facebook anunţând că a cerut Inspecţiei Muncii să facă o anchetă la brutăria din comună unde cei doi singalezi încă lucrează.

Revolata etnicilor maghiari din Ditrău - o comună în judeţul Harghita formată din satele Ditrău (reşedinţa), Jolotca şi Ţengheler - faţă de „valul de migranţi care să le impună cultura lor” s-a declanşat săptămâna trecută. Miercuri, aproximativ 200 de localnici din Ditrău, în frunte cu preotul romano-catolic Bíró Károly, s-au adunat în faţa primăriei, nemulţumiţi că o fabrică de pâine din localitate a angajat doi muncitori din Sri Lanka, oamenii susţinând că le este teamă ca la ei în comună "să nu vină un val de migranţi", care să le impună cultura lor şi să le pună în pericol siguranţa.

Doi proprietari de locuinţe unde au fost cazaţi muncitorii au primit ameninţări de la localnici, astfel încât patronii fabricii de pâine au decis să îi mute pe aceştia la Gheorgheni. „Nu vrem să mâncăm pâine frământată de mâinile lor”. „Nu vrem aici ţigani şi negri, să fie clar”. „Comunitatea noastră nu acceptă să vină oameni din afară, mai ales cu piele de culoare”, au fost câteva dintre mesajele localnicilor din Ditrău legate de subiectul celor doi bărbaţi din Sri Lanka angajaţi la brutăria locală.

„Au fost angajaţi ca brutari şi lucrează ca brutari. În următoarele şase luni trebuia să mai aducem alţi 5 angajaţi din Sri Lanka şi Nepal. Ne-am luat angajamentul să nu mai aducem dacă găsim brutari dintre locuitori. Dar asta credem că nu o să se întâmple”, a declarat ieri Kollo Katalin, cea care administrază împreună cu soţul ei brutăria din Ditrău.

Dosar penal pentru instigare la ură

Reacţia lui Kollo Katalin vine după ce Asztalos Csaba, preşedintele Consiliul Naţional pentru Combaterea Discrimitării, declarase anterior că va demara procedura de autosesizare pentru fapte de discriminare după ce patronul brutăriei declarase cu o zi în urmă că îi va retrage pe cei doi brutari din Sri Lanka de pe linia de producţie, pentru liniştea localnicilor. De asemenea, Inspectoratul Judeţean de Poliţie Harghita a precizat că a fost deschis un dosar penal in rem pentru infracţiunile de incitare la ură sau discriminare, infracţiune ce se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Localnicii au acuzat condiţiile de muncă din brutărie

În acelaşi timp, aproximativ 300 de oameni s-au adunat la Casa de Cultură pentru a-şi spune nemulţumirile legate de aducerea în localitate a celor doi muncitori din Sri Lanka. Întâlnirea a fost convocată de către primar. Mai mulţi foşti angajaţi ai brutăriei s-au plâns că ar fi avut parte de un tratament inuman din partea patronului firmei, acesta forţându-i să facă ore suplimentare pe care nu le plătea. Aceştia au susţinut că dacă antreprenorul şi-ar respecta angajaţii şi le-ar asigura o salarizare corectă, nu ar fi nevoie de aducerea unor muncitori de afară. Acuzaţiile muncitorilor au fost negate de patronul brutăriei, acesta susţinând că toate orele suplimentare au fost plătite, subliniind totuşi că în Ditrău nu pot fi oferite angajaţilor salarii sau condiţii ca cele de care beneficiază tinerii care au plecat ca să lucreze în Vest.

Nemulţumirile oamenilor faţă de patronul brutăriei au luat însă şi forma unor atacuri rasiste la adresa celor doi muncitori din Sri Lanka, cei prezenţi susţinând că se tem de posibilitatea ca „oamenii de culoare” să ajungă să locuiască în Ditrău. „Să presupunem că şi alţi întreprinzători vor aduce câte şase muncitori la noi în sat, pentru câţiva ani. Trec doi ani, vor cere să se stabilească aici şi o să-şi aducă familiile şi după ce ce trec patru-cinci ani ne trezim că un sfert din casele din Ditrău sunt locuite de oameni de culoare. De asta ne temem noi, nu doar de cei doi sri-lankezi, ci de consecinţe, trebuie sa ne gândim bine la consecinţe că nu este vorba doar de ziua de mâine sau poimâine, este vorba de viitorul nostru, viitorul copiilor şi a nepoţilor noştri”, a declarat o femeie. „Nu avem nevoie sa vină străini de la cinci mii de kilometri, că să ne înveţe cum să facem o pâine”, a fost reacţia unui alt localnic.

În momentul în care statul maghiar investeşte mai mult decât statul român în educaţiea din zona respectivă, oare care valori vor fi promovate? Cele româneşti sau cele maghiare? Gelu Duminică, Sociolog

Preotul greco-catolic din comună, unul din liderii „revoltei”, a declarat că nu vrea ca localnicii, dar nici străinii, să fie trataţi doar ca o sursă de venit. „Oamenii nu sunt angajaţi, sunt refuzaţi şi suntem revoltaţi că proprietarii firmei nu ne vor pe noi, ci pe oamenii pe care îi aduc din străinătate, din depărtare. Trebuie să fim trataţi ca oameni, nu ca obiecte, ca o sursă de venit. Şi nici străinii nu trebuie trataţi ca o sursă de venit, ci ca oameni”, a spus preotul Bíró Károly.

Este o situaţie ce se va repeta

Experţii în domeniu atrag atenţia că acest gen de episoade se vor repeta în condiţiile în care lipsa forţei de muncă îi va obliga pe angajatori să aducă muncitori din alte ţări şi că, există o datorie a clasei politice, de a explica acest fenomen populaţiei. „Ideea de toleranţă este foarte greu de impus comunităţilor mici şi foarte sărace. Progresismul este uşor de internalizat în marile oraşe, unde există un alt fel de dinamică socială iar prezenţa unor minorităţi nu este un fapt şocant. Clasa politică are datoria să explice şi să pregătească acest fenomen, să explice ce presupune globalizarea, care sunt beneficiile, pentru că există pericolul ca într-un an electoral acest tip de incidentă să fie exploatate. Din păcate aici minoritatea maghiară plăteşte un preţ economic pentru dorinţa, de acum câţiva ani, de a avea un învăţământ în limba maternă. Vorbim de regiuni sărace, unde, locuitorii plătesc preţul prin lipsa locurilor de muncă a acestei politici. Din păcate vorbim de o minoritate care în ultima vreme a devenit receptivă la un mesaj iliberal venit de la Budapesta, însă acest tip de reacţie nu poate fi considerat ceva exclusiv pentru minoritatea maghiară”, este de părere sociologul Vladimir Ionaş.

 adev.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus