Timpul.md

Istorie 27 Ianuarie 2020 | 15:54

De ce a fost exilat marele poet rus Puşkin la Chişinău şi cine l-a învăţat limba română

La Chişinău există Casa-muzeu „Aleksandr Puşkin”, un monument de arhitectură şi istorie de însemnătate naţională.

În anul 1820, la vârsta de doar 21 de ani, Aleksandr Puşkin, unul dintre cei mai importanţi poeţi şi dramaturgi din perioada romantică, considerat fondatorul literaturii ruse moderne, a intrat în conflict cu autorităţile din timpul întunecatei domnii a ţarului Alexandru I.

Puşkin avea deja notorietate în ţară şi a scris o epigramă destul de acidă la adresa generalului Aracceev, favoritul ţarului, intitulată Odă a Libertăţii, practic un protest împotriva despotismului şi robiei.

Reacţia autorităţilor a fost pe măsură şi au hotărât expulzarea sa în Siberia, dar intervenţia istoricului Karamzin l-a salvat, fiind pedepsit doar cu trimiterea la Chişinău, provincie românească aflată sub dominaţie rusă din 1812.

Aici poetul a locuit timp de trei ani şi casa unde a stat este astăzi muzeu, unde se păstrează şi o parte din amintirile poetului.

“Exilul acesta l-a salvat, împiedicându-l să participe la mişcarea decembriştilor, care a avut un sfârşit atât de tragic pentru prietenii săi. Iar izolarea lui silnică, de zbuciumul petrecerilor din Petersburg, i-a fost de un folos neaşteptat pentru dezvoltarea lui literară”, potrivit criticuu literar rus Efrosinia Droicenco, care a fost cercetător ştiinţific la secţia de manuscrise a Bibliotecii Academiei Române.

Puşkin a fost impresionat de ţinutul Basarabiei, dar mai ales de viaţa apropiată orientalismului de aici. Tot în acel an, generalul Inzov, un prieten al poetului şi un erudit totodată, a fost trimis la Chişinău să-l înlocuiască pe guvernatorul militar al Basarabiei.

Cei doi chiar au locuit împreună, în casa unui boier pe nume Donici, plecat în străinătate. Cercetătorii vieţii lui Puşkin spun că acesta era pasionat de călărie.

Tot la Chişinău, Puşkin a avut şi numeroase escapade amoroase, dar a învăţat şi limba română de la servitorul său, “badea Tudor”. Poetul a reuşit să realizeze un mic dicţionar româno-rus, cu ajutorul căruia forma propoziţii care nu aveau niciun sens, dar dovedeau buna lui credinţă.

Puşkin ajunsese să aibă prieteni şi în societatea românească intelectuală din Chişinău. Împreună cu unul din fraţii Rali, a cutreierat plaiurile basarabene.

Cu toate acestea, el i-a comunicat amicului său din Chişinău, N.S.Alexeev, că aflarea lui pe acele meleaguri, în exil, nu i-a lăsat nici o impresie deosebită.

„Aflarea mea în Basarabia nici până în ziua de azi nu mi-a lăsat vreo amprentă cât de cât, nici poetică, nici prozaică”, spunea poetul.

Aleksandr Sergheevici Puşkin a murit la vârsta de 38 de ani, în urma unui acces de gelozie, după ce l-a provocat la duel pe aventurierul francez d’Anthes, despre care se zvonea că avea o relaţie amoroasă cu soţia şi muza lui, Natalia Goncearova, una din marile frumuseţi ale Rusiei. 

sursa: adevarul.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus