Timpul.md

Actualitate 18 Decembrie 2019 | 04:33

De ce doctorii moldoveni fug peste Prut

Fiecare al treilea medic din R. Moldova se pregătește să plece în România

Sistemul de sănătate al R. Moldova este pe cale de a pierde sute de medici, care își pregătesc documentele pentru a pleca în România, unde li se oferă un salariu motivant, locuință și pachete sociale. Și asta în ciuda reformelor care se fac în sănătate, în ultimul timp, dar care nu le inspiră mare încredere doctorilor.

În prezent, este practic imposibil de spus câți medici au plecat deja în România, pentru că acolo nu se ține o astfel de evidență, mai ales că mulți moldoveni dețin și cetățenia română.

Din raionul Cahul, de exemplu, care este limitrof cu România, unii medici au plecat cu mult timp înainte să profeseze peste Prut chiar și fără a avea actele în regulă. Odată cu trecerea timpului, aceștia au reușit să-și echivaleze diplomele de studii și să activeze conform specialității. „Știu că mulți colegi de ai mei își pregătesc documentele să poată pleca cât mai curând în România. Deficiența de specialiști e mare la Cahul. De exemplu, în spitalul raional, nu avem medic neurolog de bază, avem un singur medic oftalmolog în tot raionul, iar medic endocrinolog este doar pentru adulți”, ne-a spus Larisa Chiriac, șef-adjunct la Centrul de Sănătate din Cahul. În astfel de condiții, mulți pacienți sunt trimiși la Chișinău, la o distanță de aproape 200 de kilometri.

Condiții simplificate de angajare în România

„Ne îngrijorează migrația care va avea loc în scurt timp. Suntem la curent că mulți medici sunt în faza de pregătire a documentelor pentru plecare. România a decis să rezolve problema crizei de specialiști prin simplificarea, din 2017, prin lege, a condițiilor de angajare pentru personalul din R. Moldova. Iar, în consecință, numărul doritorilor de a merge încolo a crescut brusc”, a declarat pentru TIMPUL Aurel Popovici, președintele Federației Sindicale „Sănătatea”.

Prin urmare, se presupune că fiecare al treilea medic își pregătește în prezent documentele pentru a merge să profeseze în România. „Ne-am convins cu toții că decizia de a „obliga” tânărul specialist să activeze în sectorul public, fără a-i asigura un loc de muncă demn și cu o remunerare decentă, care este în prezent net inferioară în raport cu România, nu este o cale eficientă”, a opinat Popovici.

Liderul sindical susține că există mai mulți factori care provoacă plecarea lucrătorilor medicali din sistem. „Cei care fac studii medicale învață cel puțin 10 ani. Acești tineri nu mai doresc să muncească unde o fi și cum o fi. Nu mai vor să se angajeze într-un sistem unde lipsesc spitale cu aparataj performant, condiții normale de muncă și de trai. Tinerii sunt tentați să plece în altă parte, unde condițiile sunt mai bune”, a afirmat sindicalistul.

Victoria a șase sate

Victoria Rotaru este una dintre puținii tineri specialiști, care a ales să lucreze în mediul rural. În prezent, ea este medic de familie, șefa Centrului de sănătate din s. Cotul Morii, r-nul Hâncești. În 2014, după absolvirea facultății, autoritățile locale i-au oferit casă la Sărăteni și mașină de serviciu. De aceea a și acceptat această muncă. Este singurul medic permanent pentru șase sate din Lunca Prutului: Cotul Morii, Sărăteni, Pogănești, Cioara, Dancu și Leușeni.

Victoria deservește circa 10 000 de oameni. O dată pe săptămână, în ziua de joi, în satele vecine, vine câte un doctor de familie din centrul raional și-i ușurează astfel munca. Pacienții se programează din timp și stau la ușa doctorilor cu mult timp înainte de începerea programului. Mașina cu specialiști pornește de la Hâncești la ora 8:00 și lasă doctorii prin diferite sate. Mai întâi ajunge la Cățeleni, apoi la Leușeni și la Dancu. La Pogănești - cea mai îndepărtată localitate - doctorul ajunge la ora 10:00.
Astfel, joi, Victoria de la Cotul Morii este mai liberă, fiindcă îi deservește doar pe pacienții din acest sat. În celelalte zile însă la ea vin de peste tot, deoarece nu toți pot să aștepte o săptămână medicii din satul lor. Pe unii îi tratează pe loc, pe alții îi trimite la alți specialiști din centrul raional. În anumite situații, se consultă cu pacienții la telefon sau cheamă ambulanța, dacă e ceva mai grav. Astăzi, pentru că are copil mic, doctorița lucrează câte 0,75 norme și orele de muncă le încheie pe la 14.25. „Oricum, dacă sunt bolnavi, nu-i pot lăsa. În unele zile, ofer consultație chiar și la 60 de pacienți”, ne-a declarat ea.

Victoria Rotaru se arată îngrijorată din cauza noii forme de activitate a medicilor de familie. „Dorim să rămânem cum am fost. Am înțeles că e obligatoriu să avem certificat pentru liberă practică, dar apoi urmează etapa a doua și vom decide dacă mergem aparte, împreună cu cineva sau rămânem cum am fost”, ne-a spus medicul.

Conform noului program, medicii de fa¬milie au câteva variante de activitate. Aceștia pot să aleagă cabinetul individual al medicului de familie (fondat de un singur medic de familie titular al practicii) sau centrul medici¬lor de familie (fondat de doi și mai mulți medici de familie titulari ai practicilor), sau să fie angajați în cadrul unui prestator de asistență medicală primară existent. Prin urmare, medicii vor primi în gestiune un sector teritorial delimitat, care cuprinde una sau mai multe localități, străzi, case sau blocuri, cu o populație ce se încadrează în normative¬le recomandate. Finanțările vor fi oferite în funcție de numărul de pacienți și de serviciile prestate suplimentar.

Silvia Radu, ministrul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, a dat asigurări medicilor de familie că, odată ce vor alege să lucreze individual, vor fi stăpâni pe propria activitate. „Veți gestiona singuri resursele financiare, veți avea condiții de muncă bune și echipamente moderne. Odată cu aceste schimbări, va crește și cali¬tatea actului medical și vom putea asigura cu medici de familie toate localitățile rurale din țară”, a menționat fosta primăriță de Chișinău.

„Cine vine în fundătura asta de sat?”

În satele vecine, Cățeleni, Dancu, Leușeni, Pogănești, unde medicul de familie vine o dată pe săptămână, este și câte o soră medicală. Pe Silvia Ungureanu din s. Pogănești, r-nul Hâncești, o cunoaște tot satul, fiindcă activează aici de 19 ani. Vârstnicii și copiii îi zic „doctoriță”, deși ea este asistentă medicală. În lipsa unui doctor, la ea vin oamenii după sfaturi, pentru proceduri și acordarea primului ajutor medical.

„Activez singură, deși normal ar fi să fim măcar două asistente - una comunitară și un medic”, ne-a spus Silvia Ungureanu. Deși lucrează o normă și jumătate, ea nu are odihnă nici noaptea. Deseori, este chemată în sat la urgențe. Nu demult, la ora 22:00, a chemat-o mama unui copil care suferise o intoxicație. Iar o bătrână hipertensivă a sunat-o la două de noapte. „Îmi iau trusa și plec să-i ajut. Dacă omul îmi spune la telefon că se înăbușă sau amorțește, chem imediat Urgența. În alte cazuri, mă duc mai întâi să văd ce se întâmplă, că nu poți chema ambulanța la tot pasul”, ne spune Silvia, care e conștientă că uneori este nevoită să-și asume prea multe riscuri și că urmările pot fi mult prea grave...
Joia, când vine medicul de familie, Lilia Veringă, lista cu pacienți programați este plină. Mulți vin și fără programare și doctorița nu poate pleca înainte de a consulta zilnic și 50 de persoane. Conform registrului primăriei, la Pogănești, sunt aproape 1300 de locuitori permanenți.

Silvia Ungureanu povestește că acum, când copiii îi sunt mari, au crescut și cheltuielile și ea se descurcă greu. Ca și alte colege de-ale sale, este atentă la orice anunț de angajare de peste hotare, îndeosebi în România. „Vrem un medic, dar cine vine la Pogănești, în fundătura asta de sat? M-aș bucura măcar copiii mei să apuce un medic aici, dar nu cred. Pe mine mă mai ține acasă speranța că poate lucrurile se vor schimba spre bine”, a mai spus asistenta medicală, resemnată.

Din informații oficiale, în anul 2017, au fost încetate relațiile de muncă cu 4901 lucrători medicali, iar în 2016 – cu 5962 de persoane, 90% din aceștia, eliberându-se din inițiativă proprie. În același timp, în anul trecut au fost angajați în sistemul medical 1080 de lucrători medicali.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus