Timpul.md

Externe 1 Martie 2012 | 05:31

De ce se teme Mişin de România?

Şedinţa comună a guvernelor de la Chişinău şi Bucureşti ce va avea loc pe 3 martie la Iaşi a provocat deja critici dure din partea PCRM. 

 Comuniştii s-au grăbit să acuze conducerea Republicii Moldova de „lipsă de demnitate şi onoare în faţa României”. „În niciun caz şedinţă comună. Asta e umilitor!”, declara la un post de televiziune afiliat PCRM, deputatul comunist Vadim Mişin. Reproducem citatul în întregime: „Nu cred că România are o autoritate atât de mare ca să poată să promoveze o altă ţară. Dar chiar dacă ar avea această capacitate, acest proces trebuie realizat prin intermediul negocierilor care ar implica toţi vecinii şi ar viza un spectru larg de probleme. În niciun caz, şedinţă comună. Asta e umilitor. O guvernare normală nu trebuie să admită aşa ceva. Ce documente se vor semna între aceste guverne şi care va fi sfera acţiunii lor? Se vor comite atâtea absurdităţi juridice, că mi-e greu să-mi imaginez!”.

Mai jos, am solicitat opinia unor personalităţi din cultură şi politică, pe care le-am întrebat ce cred despre prima şedinţă comună a celor două guverne, de la Chişinău şi Bucureşti, şi cum explică reacţia isterică a comuniştilor faţă de acest eveniment.

Dumitru Diacov, preşedinte de onoare PDM



Această şedinţă are o însemnătate simbolică

Ştiu că acolo se vor discuta câteva probleme practice, una din ele este coordonarea şi conectarea sistemelor energetice ale Republicii Moldova şi României. Această şedinţă are o însemnătate simbolică: îmbunătăţirea relaţiilor dintre R. Moldova şi România. E o chestie pe care şi-o doreşte toată lumea. Şi dacă guvernele au găsit posibilitatea să se întrunească, este ceva extraordinar. Acelaşi lucru ar fi salutar şi în cazul Ucrainei sau al Rusiei. Ar fi bine să se ajungă la rezultate practice. Sper că ambele părţi au nevoie de aceasta.

Ion Hadârcă,
vicepreşedinte PL



Relaţiile vor intra pe un făgaş mai constructiv

Această întâlnire trebuie considerată ca o deschidere proeuropeană. Este un semn bun că relaţiile vor intra pe un făgaş mai constructiv. Mi-aş dori să aibă loc o nouă turaţie a relaţiilor practice, pentru că declaraţii au fost multe, iar urmările au rămas la nivelul intenţiilor. Sper să nu fie nici prima, nici ultima şedinţă comună din acest deceniu. De asemenea, am saluta orice întâlnire a guvernelor de la Kiev şi Chişinău sau, de ce nu, de la Moscova şi Chişinău, mai ales în contextul soluţionării conflictului transnistrean.
Iar ceea ce cântă comuniştii – ăsta e cântecul lor tradiţional. Nu mă miră deloc şi nu văd nimic original în ceea ce declară ei.

Tudor Deliu, deputat PLDM



Vom aproba decizii importante pentru R. Moldova

În primul rând, aş vrea să salut iniţiativa guvernelor R. Moldova şi a României de a face o şedinţă comună. Aceasta nicidecum nu pune în pericol suveranitatea şi independenţa R. Moldova. Cu atât mai mult cu cât această şedinţă a guvernelor vine să realizeze aspiraţiile noastre spre integrare europeană, fiindcă miniştrii noştri vor fi într-o şedinţă cu un guvern al unei ţări care este membră a Uniunii Europene. Deoarece noi suntem vecini cu UE, cred că la această şedinţă se vor discuta şi se vor aproba decizii destul de importante pentru R. Moldova.

Vitalia Pavlicenco, preşedinte PNL



Nu am vrea ca şedinţa să aibă un scop populist

Comuniştii îşi „fac treaba”, pentru că ei au avut mereu guvernări românofobe şi anti-europene. Nu mă miră ce spun comuniştii, ei vor spune asta mereu, sperăm ca populaţia să-i voteze mai puţin sau deloc. Cât priveşte şedinţa comună a guvernelor, PNL a sprijinit acest lucru din momentul în care a fost anunţat. Noi avem încă din 2006 acest concept de uniune interstatală care prevede şedinţe comune ale guvernelor şi ale parlamentelor. Acestea nu trebuie să se reducă doar la întâlniri şi la punctări ale unor sarcini prioritare în relaţiile bilaterale, ci să ducă la găsirea celei mai scurte căi de unificare. Nu am vrea ca această şedinţă să fie sporadică şi să aibă un scop ieftin, populist. Dacă s-ar urmări un scop sincer, multe probleme se pot rezolva, iar prin rezolvarea acestor probleme se creează premise absolut favorabile reunificării românilor de pe ambele maluri ale Prutului.

Alexandru Cozub, director artistic al Teatrului Naţional „Mihai Eminescu”



Cred că e de bine…

„Nu cunosc toate nuanţele, dar părerea mea este că, în general, comunicarea prinde bine, mai ales la nivel de guverne, între miniştrii a două state. Cred că e de bine. Mi-aş dori astfel de şedinţe nu numai cu membrii Guvernului din România, dar şi cu miniştrii altor ţări”.

Octavian Ţâcu, istoric



Întâlnirea de la Iaşi comportă o dimensiune europeană

De obicei, în R. Moldova, când se întrevăd perspective de îmbunătăţire a relaţiilor cu România, apar anumite partide politice, mişcări, ligi sau lideri de diferite tipuri care invocă problema „românizării” R. Moldova şi pierderea independenţei. Este o chestiune care s-a perpetuat continuu în R. Moldova, determinată de faptul că acest spaţiu este într-o continuă dilemă în privinţa orientărilor sale în politica externă între Est şi Vest.

Întâlnirea de la Iaşi comportă o dimensiune europeană, pentru că volens-nolens România este statul prin care trece accesul R. Moldova în Uniunea Europeană. Dincolo de acest mesaj, ne-am fi aşteptat, desigur, după 2009 la o redimensionare a relaţiilor cu România care au fost sub orice nivel în condiţiile în care avem un popor român care trăieşte pe ambele maluri ale Prutului.

Întâlnirea de la Iaşi are o dimensiune practică pentru că este o experienţă care s-a făcut de către România şi cu alte ţări cum ar fi Ungaria sau Israel. Este o practică utilizată de UE şi în cazul altor state care au dorit să acceadă în structurile europene. La această întâlnire se urmăreşte, înainte de toate, semnarea unui plan de implementare a principiilor de integrare europeană a RM. Una din priorităţile principale la ora actuală a cooperării între cele două state, anunţată prin declaraţiile lui Traian Băsescu şi Vlad Filat, este integrarea sectorului energetic al R. Moldova în cel românesc şi european, pentru a reduce dependenţa energetică de Federaţia Rusă, care limitează marja de manevră a R. Moldova în raport cu Moscova. Este vorba de planuri concrete: construcţia gazoductului Ungheni - Iaşi, a liniei electrice Fălciu - Goteşti, repunerea în funcţie a liniei electrice de 60 km Suceava - Bălţi, care a costat 20 milioane de euro, posibilităţi de cooperare în alte domenii. Cu alte cuvinte, este o chestiune uzuală de lucru între guvernele R. Moldova şi României în condiţiile în care AIE are ca prioritate integrarea R. Moldova în structurile europene.

Desigur, şedinţa guvernelor are şi o componentă simbolică, fiindcă va avea loc la Iaşi, cel mai mare oraş al UE la frontiera cu R. Moldova. Întâlnirea va avea loc la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, ai cărei absolvenţi sunt ambii premieri, şi Mihai-Răzvan Ungureanu, şi Vlad Filat. Locul şedinţei este simbolic pentru că Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a modelat şi a creat noi elite pentru R. Moldova. Prin urmare, Iaşiul va juca un rol important în proiectarea relaţiilor dintre R. Moldova şi România prin conotaţia lui simbolică de centru cultural şi, în perspectivă, de centru economic pentru politicile orientale ale României.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus