Timpul.md

Opinii & Editoriale 20 Iulie 2017 | 06:00

De la Dodon la Trigon

Dacă tot am povestit despre festivalul de la Bistrița, am hotărât că mai trebuie punctate niște lucruri legate – parțial – de concertul celor de la Trigon, din ultima seară de lecturi și penultima de festival.

De foarte multe ori mi se face rușine, presupun că și multora dintre cititorii TIMPULUI, de actualul președinte. Iar peste graniță cu atât mai mult, fiindcă te trezești că te întreabă lumea: „Dar de ce l-ați votat voi pe ăla? Nu e treabă serioasă, bani europeni vreți, partide proeuropene – nu”. Pune-te și explică-le oamenilor că de fapt proeuropenii și-au tăiat singuri craca de sub picioare, spune-le de furtul miliardului, explică-le ce e cu actuala guvernare sau de ce e închis Chirtoacă în timp ce Pavlik Morozov Grozavu conduce în locul lui. Și pe când crezi că ai scos-o la capăt, conlocutorul te privește uimit și îți spune: „Și totuși, Dodon?”.

Evident că nu mai ai ce spune, ți se face rușine, apoi te gândești că până la urmă ultimul subiect de discuție pe care ți-l dorești e Igor Dodon. Până la urmă lucrurile se vor schimba și cred că există suficiente subiecte extraordinare de laudă și discuție legate de Basarabia și basarabeni. De ce să îți consumi energia pentru lucruri care te jenează?

Când pe scena sinagogii din Bistrița, în prezent un minunat centru cultural, au început să cânte cei de la Trigon, mi-am simțit ochii în lacrimi. O muzică excelentă cu foarte multă improvizație, cu artiști minunați. Și ca să nu credeți că exagerez, iată ce scria mesagerul.ro: „Publicul a fost de-a dreptul entuziasmat de formaţia de etno-jazz „Trigon” de la Chişinău, elogios prezentată de universitarul clujean Virgil Mihaiu, cunoscut profesor, cronicar muzical de jazz şi poet. Trupa îi are în componenţă pe Anatol Ştefăneţ (violă), Vali Boghean (saxofon), Dorel Burlacu (pian) și Gari Tverdohleb (percuţie) şi reuşeşte o sinteză a genurilor muzicale cum abia visa Richard Oschanitzky în urmă cu decenii. Neîndoielnic, trupa „Trigon” a fost revelaţia muzicală a acestui an în Bistriţa şi publicul i-a ovaţionat pe artişti, în numele cărora Anatol Ştefăneţ ne-a amintit că noi toţi, românii, formăm o ţară.”

A fost un moment în care m-am simțit mândră că locuiesc de partea aceasta a Prutului. Pentru că Dodon mai devreme sau mai târziu va trece, cum spunea Bogdan Lypkhan, dar Trigon va rămâne. În prezentarea de la Bistrița au fost considerați printre cei mai buni din Europa, o parte din public a exclamat la final: „Ce a fost asta?”, pentru că mulți au rămas impresionați de arta celor de la Trigon, CD-urile s-au vândut ca pâinea caldă, iar noi (eu, Alexandru Cosmescu și Alexandru Vakulovski) nu ne-am mai gândit nici o clipă la politici de doi lei.

Până la urmă atâta vreme cât din festivalurile internaționale nu lipsesc artiștii de la noi, fie ei poeți sau muzicieni, arta crește și politica latră.


Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus