Timpul.md

Opinii & Editoriale 28 Februarie 2013 | 06:59

Din nou despre imaginea României

Imaginea unei ţări este influenţată de prestigiul ei, iar prestigiul este o marfă sensibilă: se acumulează greu şi se pierde foarte repede. 

Din păcate, în ultimul secol, România nu a avut un răgaz în care să îşi poată clădi un capital de prestigiu pe termen lung. Imediat după crearea României Mari, în anul 1921, diplomaţii de la Bucureşti avertizau că vor urma mulţi ani de campanii de presă antiromâneşti venite din partea Ungariei, Bulgariei şi Rusiei sovietice. În perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial, aceste campanii de presă antiromâneşti au fost mult mai bine concentrate şi coordonate într-o amplă operaţiune pusă pe picioare de Moscova (cartea istoricului american Larry Watts scoate la lumină această operaţiune clandestină).

După 1989, România nu a fost cruţată, iar valul de simpatie creat de ieşirea românilor în stradă a fost imediat diluat. Rămâne ca istoricii viitorului să desluşească iţele imaginii României din această perioadă.

Dar să vedem cum funcţionează prestigiul şi imaginea acum. România se află sub o permanentă suspiciune că foloseşte fraudulos fondurile europene. „Cea mai coruptă ţară din Europa” este o caracterizare întâlnită adesea în mass-media. Pe de altă parte, există cumva percepţia că în alte părţi este mult mai bine, ceea ce este cât se poate de departe de adevăr. Săptămâna aceasta, Marea Britanie a primit o amendă de 117 milioane euro din partea Comisiei Europene, pentru că a folosit ilegal fonduri europene. Despre ce este vorba: în UE agricultorii primesc o subvenţie pentru terenurile lucrate, iar în Marea Britanie au fost declarate drept terenuri agricole sute de hectare de suprafeţe împădurite sau suprafeţe pe care erau construite locuinţe. Însă nu doar Marea Britanie a fost amendată, pentru că a declarat false terenuri agricole, suma totală a amenzilor din acest an este de 417 milioane euro, iar în listă se mai găsesc Italia (amendată cu 48 milioane euro) şi Spania (amendată cu 40 milioane euro). Nu prea există o isterie în mass-media occidentală referitoare la aceste amenzi - în schimb orice ştire despre fondurile europene din România este tratată ca un sfârşit de lume.

Şi nu în ultimul rând, trebuie amintit scandalul cărnii de cal din UE. Cumva a rămas impresia că România este de vină în ciuda tuturor dovezilor că firmele importatoare din Franţa şi Olanda sunt cele responsabile de păcălirea consumatorilor. În paralel, sute de ferme din Germania sunt investigate, pentru că au vândut ouă simple drept ouă ecologice. Corupţia şi tendinţa de a fenta legea sunt răspândite în măsură egală în întreaga lume - problema este în realitate una de percepţie şi prestigiu şi, nu în ultimul rând, de capacitatea statului de a reacţiona rapid şi eficient pentru îndepărtarea răului produs.

Care este lecţia pentru R. Moldova? Cu imaginea unei clase politice profund corupte nu poate ajunge prea departe. Când se ajunge la concluzia „toţi politicienii sunt o apă şi-un pământ”, există un singur doritor care să preia de bunăvoie amestecul otrăvitor al moştenirii postcomuniste. Nu sunt în favoarea ascunderii gunoiului sub preş, dar nu trebuie uitat faptul că imaginea este extrem de importantă în Uniunea Europeană.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus