Timpul.md

Actualitate 1 Martie 2010 | 17:19

Disputa romno-bulgara pentru martisoare

Specialistii romani si bulgari isi disputa originea simbolului primaverii, in timp ce oamenii simpli constata ca pe tarabe se gasesc tot mai multe martisoare fabricate in China.

Martintzi sau martenita, asa se numesc martisoarele in Bulgaria, tara imbracata in alb si rosu in aceste zile. Toata lumea cumpara martisoare pentru 1 Martie, cand cadourilei vor fi oferite in dar celor dragi, fie ca sunt femei, barbati sau copii.

Asa e obiceiul, si bulgarii sunt convinsi ca traditia e a lor si ca romanii doar s-au inspirat din aceasta.

Martisoarele babei Marta

In Dobrici, oras aflat la 35 de kilometri departare de Negru Voda, piata centrala e plina de tarabe impodobite cu martisoare. Cele mai multe sunt confectionate din material textil sau din lemn, ornate cu traditionalele snururi alb-rosu. Localnicii se jura ca martisoarele reprezinta o traditie bulgara imprumutata si de tarile vecine.

„Martintzi vine de la baba Marta, dupa care a fost numita si luna martie. Rosul simbolizeaza sanatatea, iar albul inseamna curatenia adusa de primavara“, e convinsa Sveta, care ne imbie sa-i cumparam exponatele.

„Cum sa fie romanesti martisoarele, sunt bulgaresti! La 1 martie trebuie sa le prinzi la mana, pe rever sau la gat, sa le porti toata luna pentru a-ti aduce noroc si sanatate”, explica Victor, student la arte. Elca, o comercianta umblata prin toata lumea, ne marturiseste razand: „Mai nou, martisoarele care se vand in Bulgaria sunt aduse din China”.

Lumea le cumpara la gramada pentru ca sunt ieftine, de la 20 de banuti (stotinchi), la 7,50 leva (3,75 euro). Pana si etnicii turci sau aliniat sarbatorii primaverii: ei cumpara o margica albastra ce simbolizeaza ochiul lui Allah, prinsa in snur alb-rosu.

Mitul Babei Dochia

De partea celalalta, spe cialistii romani sustin ca martisorul e un obicei dacic. „Potrivit etnografilor, s-au folosit documente stiintifice care arata ca ne apartine si ca de la noi ar fi plecat apoi in Europa centra si de Sud- Est”, sustine Crina Popescu, de la Centrul Judetean pentru Promovarea si Pastrarea Culturii Tra ditionale Constanta.

Datina martisorului e impletita cu mitul babei Dochia. Initial, snurul de pe caierul pe care il purta era alb-negru, mai spune specialistul, care adauga ca marti soarele din Bulgaria „pleaca din bazinul etnografic de la noi”.

Funia impletita din Muntii Orastiei

„Faptul ca martisorul se regaseste si in Romania si in Bulgaria subliniaza faptul ca aceasta practica se suprapune pe o arie de locuire traco-daca”, a declarat prof.univ.dr. Otilia Hedesan, antropolog de la Universitatea de Vest din Timisoara.

Si vicepresedintele Fundatiei „Renasterea Daciei”, Vladimir Brilinsky, considera ca disputa romano-bulgara este neimportanta, pentru ca simbolul a aparut pe cand nu exista nici Romania, nici Bulgaria.

„Obiceiul martisorului, unul clar pre-crestin, apartine intregului spatiu traco-geto-dacic. La noi mai exista insa dovezi care sa arate ca simbolul martisorului a existat neincetat, inca din antichitate. De exemplu, funia timpului, impletita de batranele din satele din Muntii Orastiei (Tarsa, Ursici, Gradiste). Obiceiul se practica neintrerupt de mii de ani. Albul simbolizeaza lumina solara, iar rosul, sangele voinicilor trimisi ca soli la Zamolxe”, spune Brilinsky.

In Basarabia tine mai mult

In general, martisoarele se poarta mai ales in prima zi de martie. La basarabeni dureaza mai mult. „In primele zile ale lunii martie observi martisoare pe pieptul mai multor oameni: copii, femei, barbati. Dar multi il poarta pana vad primul pom inflorit sau pana la 31 martie”, spune prof. univ. dr. Varvara Buzila, director stiintific al Muzeului National de Etnografie si Istorie Naturala din Chisinau.

„Acest simbol si-a pastrat, timp de doua milenii, numele originar: martisor (romana), martu (aromana), martenita (bulgara), martinca (slavo-macedoneana), martis sau martia (greaca). Si-a pastrat esenta ca forma - a ramas un obiect confectionat din doua fire, preponderent alb si rosu, chiar daca i-au fost adaugate elemente complementare”, mai spune Buzila.

Sursa: Evenimentul Zilei

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus