Timpul.md

Actualitate 9 Ianuarie 2020 | 04:44

Două catastrofe aviatice uitate

Două mari accidente aviatice, adevărate catastrofe, au avut loc în Banat și în Transilvania în perioada comunistă. Autoritățile au încercat să minimalizeze consecințele acestor accidente, azi uitate.

Două mari accidente aviatice, adevărate catastrofe, au avut loc în Banat și în Transilvania în perioada comunistă. Autoritățile au încercat să minimalizeze consecințele acestor accidente, azi uitate.

Primul a avut loc în anii 1960, când şi eu - pe atunci corespondentul R.L. la Timişoara - şi redactorul şef al ziarului local, Marin Maricoiu, am fost chemaţi urgent la Bucureşti. Ne-am luat bilete la avion, apoi în ziua respectivă, am venit la agenţia TAROM cu al cărei autobuz urma să ne deplasăm la aeroport. Afară era o vreme urâtă, ploua, erau nori învolburaţi ce întunecaseră cerul, vântul sufla a vijelie, iar noi am fost trimşi de şeful agenţiei, un bun cunoscut, la restaurantul vecin, „Cina”, să servim masa. Șeful agenției TAROM a promis că ne anunţă el când pleacă autobuzul la aeroport, pentru că estima că decolarea va întârzia din cauza vremii rele. Aşa că noi am intrat la „Cina” şi ne-am pus pe taclale. Dar, la un moment dat, n-am mai văzut maşina TAROM şi am sărit ca arşi. Şeful agenţiei s-a scuzat speriat cu „am uitat de dvs., dar chem urgent un taxi”. Aşa că ne-am deplasat la aeroport într-o mare viteză, dar degeaba: avionul intrase în rulaj de decolare… Aşa că ne-am întors la „Cina”, de unde, apoi ne-am dus acasă şi ne-am culcat.

Numai că, între timp, s-a derulat marea dramă a avionului, pe care furtuna l-a rupt în două şi pasagerii au căzut, unul câte unul, ca dintr-o pungă, iar la pământ toţi s-au făcut, literalmente, praf şi pulbere. O femeie, telefonistă, care avea un jupon cu sârmă de jur împrejur, a rămas agăţată într-un copac, dar era şi ea moartă deoarece o cracă i-a perforat pieptul. Pentru că mă aflam pe lista de pasageri, seara târziu, au venit la soţia mea oficialii TAROM și ADAS ca să anunţe... moartea mea şi despăbugirile ce urma să le primească. Soția mea a rămas perplexă, iar când aceştia îi transmiteau condoleanţe, i-a lăsat cu gura căscată: „Dar soţul meu e acasă, e în pat!”.

Un milițian și un procuror au jefuit bagajele din avion

Acest accident tragic a avut şi alte urmări nefaste… Unele bagaje căzute pe câmp au fost găsite de un ţăran care a anunţat Miliția ce s-a deplasat imediat la faţa locului, împreună cu un procuror. Aceştia au constatat că lipsea o sumă mare de bani din servieta unui contabil-şef al unei mari unități militare care se afla în avionul prăbușit. Iar servieta fusese resigilată cu ceară roşie, ceea ce însemna că a fost jefuită de o autoritate, fiind filaţi cei doi şefi ai echipelor de anchetatori (unul de la Miliție, altul de la Procuratură), Securitatea a aflat că soţiile lor s-au certat ca la uşa cortului pentru nişte fuste de tergal, la mare modă atunci. Mergând pe fir, Securitatea a descoperit că cei doi au jefuit bagajele găsite la fața locului. Nu ştiu exact ce s-a întâmplat cu ei, dar în şoaptă se vorbea că ar fi fost executaţi sub acuzația de ,,jefuire de cadavre”.

Cum a murit

Al doilea accident a avut loc prin anii 1970, când un avion venea dinspre Oradea spre Bucureşti. Primul secretar al PCR Sibiu, Richard Winter, ajutat de şeful agenţiei locale a TAROM, a intrat prin radio în legătură cu piloţii şi le-a transmis să facă o escală să-l ia pe un înalt demnitar. Era vorba despre Bujor Sion, fost ambasador într-o ţară nordică, de unde se întorcea acasă. Piloţii s-au conformat. După ce au decolat cu Bujor Sion la bord, piloții au executat un viraj pentru a reveni la ruta de zbor. Numai că, în acest viraj, avionul a intrat în pădure şi s-a izbit de copaci. Toți cei care se aflau în avion au murit. Richard Winter m-a întrebat dacă l-am cunoscut pe Bujor Sion, iar eu am răspuns că da, venea deseori la redacţia „României libere”, unde controla conţinutul şi făcea observaţii. Winter m-a rugat atunci să urc, cu un elicopter militar, la locul accidentului, să-l identific, ceea ce am refuzat net, pentru că cu nu aş fi fost în stare să rezist la o asemenea „vizionare“ de cadavre. Mai târziu am aflat că Bujor Sion fusese bun prieten cu Ion Iliescu şi că fostul președinte al României s-a îngrijit de cei doi băieţi rămaşi fără tată.

Bujor Sion, alături de cuplul dictatorial la un eveniment al Partidului Comunist Român

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus