Actualitate

Economia subterană din CENTRUL capitalei

Comerțul neautorizat înflorește

Deşi a fost concepută iniţial ca o piaţă agroalimentară, vânzătorii de fructe, legume carne sau lactate sunt minoritari în acest imens bazar care nu mai conteneşte să se extindă. În interiorul pieţei găseşti obiecte de marochinărie, mărfuri de uz casnic. Există chioşcuri cu ţigări sau băuturi alcoolice şi nici unul dintre comercianţi nu are casă de marcat, nu eliberează bonuri. Prin urmare, nimeni n-ar putea să le contabilizeze încasările, să le perceapă un impozit corelat cu venitul real obţinut din această desuetă activitate economică. Şi, ca şi cum cele cinci hectare din centrul capitalei alocate pieţei n-ar fi suficiente, negoţul se extinde mult peste graniţele ei, comercianţii invadând şi zona autogării şi toate arterele din jur. În piaţă sunt peste 200 de locuri libere, din cauza că oameni care preferă să-şi vândă produsele în stradă, alegându-şi puncte de desfacere a mărfurilor chiar în calea trecătorilor, pentru a „pescui” cât mai mulţi clienţi. Este vorba de un comerţ neautorizat, dar la care autorităţile închid ochii, pentru că nu le pot oferi oamenilor o alternativă.

Simbioza public-privat

Dar nici în interiorul pieţei, lucrurile nu sunt clar delimitate. O parte a terenului este administrat de Întreprinderea Municipală „Piaţa Centrală”, aflată în gestiunea Primăriei. Este vorba de zona meselor la care îşi vând produsele agricultorii, achitând 12 lei pe zi pentru acces. La acestea se adaugă o parte a chioşcurilor închiriate de comercianţi contra unei sume care variază 1.500 şi 3.000 de lei, în funcţie de vad. Dar zona mai arătoasă a pieţei – chioşcurile mai bine amenajate şi clădirile – aparţin unor agenţi privaţi. Ei sunt atât proprietari ai terenului din piaţă, cât şi ai imobilelor construite. „Singura legătură cu agenții privați este dată de contractele de salubrizare a teritoriului”, a explicat pentru TIMPUL directorul interimar al „Pieţei Centrale”, Veaceslav Bălan.

Hop și Dodon

Pe de altă parte, el a relatat că îşi doreşte să modernizeze piaţa, să-i confere un aspect european, dar multe planuri i-au fost zădărnicite. Este şi cazul proiectului care vizează aşa-zisul sector meşteşugăresc, unde se vând tot soiul de unelte. „Trebuie să construim un imobil care să-i adăpostească pe vânzătorii de produse meşteşugăreşti. Proiectul e mai vechi. Între timp, un agent economic privat din dreapta şi-a finalizat construcția, cel din stânga și-a ridicat și etajul al treilea. Noi, din păcate, nu putem face nimic. Oamenii care activează în acest domeniu s-au opus, acuzându-ne că le luăm „bucățica de pâine”. Le-am dat asigurări că îi mutăm temporar în alte sectoare, iar după finalizarea lucrării, vin înapoi în blocul nou reconstruit. Dar nu au acceptat”, a spus Bălan. El a arătat că proiectul nu întrunește consensul membrilor din Consiliul Municipal.

TIMPUL a aflat că proiectul este obstrucţionat de socialişti. De altfel, comercianţii de unelte din fier au organizat proteste în faţa primăriei, la care au luat parte şi socialiştii, care au incitat şi au organizat de facto aceste manifestaţii. „Unde există o intrigă, un potenţial de conflict, acolo apare şi Igor Dodon ca să aţâţe spiritele, să mai toarne gaz pe foc”, a explicat pentru TIMPUL un funcţionar.

Investitorii străini, speriați de economia ilicită

Expertul economic Viorel Chivriga a semnalat că apariția entităților care desfășoară o activitate economică ilicită a devenit „un fenomen” în Republica Moldova.

„Tolerarea acestor nereguli ridică unele presiuni asupra celor care activează în mod onest. Un agent economic cinstit, care lucrează în concordanță cu buchea legii simte nu doar o presiune din partea celor care desfășoară activități ilicite, dar este pus într-o situație de a nu putea să intre într-o concurență normală. Are și pierderi din cauza indiferenței unor organe de drept. Într-un stat de drept, legea trebuie să fie aplicată”, a punctat expertul economic.

Pe lângă pierderile la buget generate de economia subterană, obiceiul nostru de a neglija reglementările, normele tehnice provoacă și alte prejudicii. Chivriga a arătat că situația dată constituie un semnal foarte prost nu numai pentru cei din țară – consumatori, funcționari -, dar și pentru eventualii investitori străini, cei care și-ar dori să vină să facă afaceri în Republica Moldova, dar sunt descurajați la vederea atâtor nereguli.

„E un semnal că nu putem soluționa niște probleme stringente, care sunt foarte importante și au o gravitate destul de mare”, a adăugat Viorel Chivriga.

Sănătatea oamenilor în pericol

La problema evaziunii fiscale se adaugă și cea legată de siguranța alimentelor. Comerțul stradal, a arătat expertul, este „o maladie pentru economia țării”. Consumatorii au dreptul să aleagă, dar trebuie să li se asigure produse de calitate, care nu au o proveniență dubioasă. „În acest caz, punem în pericol sănătatea oamenilor, care deseori se expun riscului unor maladii infecțioase din cauza consumului unor produse expirate. Organele de drept trebuie, potrivit legii, să suprime astfel de activități”, a mai spus Chivriga.

În opinia sa, pentru a aduce comerțul din Chișinău și din republică într-un cadru legal, este necesară o cooperare între autoritățile locale, centrale și organele de drept. În plus, serviciul vamal ar trebui să fie mai vigilent atunci când în țară sunt aduse produse de contrabandă.

Departamentul Economic

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *