Timpul.md

Actualitate 12 Februarie 2020 | 07:26

Eforturile Suediei de a scăpa de dobânzile negative nu par să aibă succes: s-ar putea să fie nevoie de repornirea tiparniţei de bani

 

Oficialii Riksbank găsesc că eliminarea dobânzilor negative este un lucru mult mai uşor decât a-i convinge pe oameni că politica va da roade, scrie Bloomberg.

La mai puţin de o lună de când noile dobânzi din Suedia au fost puse oficial în aplicare, după ce banca centrală le-a majorat la zero în decembrie, nu se ştie încă dacă decizia a fost una bună. Argumentul inflaţiei ridicate folosit de Riksbank pentru a-şi justifica majorarea pare să se destrame, făcându-i pe investitori să se întrebe dacă nu va fi nevoie ca banca să recurgă la noi stimulente.

Riksbank este singura dintre cinci bănci la nivel mondial care a îndrăznit să pună capăt dobânzilor negative, într-un experiment pe care celelalte îl urmăresc îndeaproape. Riscul pentru guvernatorul Stefan Ingves este ca, după ce a gândit o ieşire dintr-un regim considerat dăunător pentru industria financiară, o perspectivă în deteriorare legată de inflaţie să forţeze o revenire jenantă. „Dacă Riksbank vrea să controleze situaţia într-un mod inteligent, ar trebui să-şi ajusteze deja propria estimare de inflaţie“, arată Thomas Elofsson, de la Catella, o firmă de investiţii din Stockholm. În momentul majorării dobânzilor în decembrie, banca a fost deja forţată să-şi reducă estimarea de inflaţie pe fiecare an până în 2022. De atunci, perspectivele s-au deteriorat.

Olle Holmgren, economist la SEB, se aşteaptă acum ca inflaţia să scadă la 0,8% până în vară, cu mult sub ţinta oficială de 2%.

„Există forţe însemnate care ţin presiunile inflaţioniste scăzute, cum ar fi demografia, productivitatea, o rată ridicată a economisirii“, arată Magnus Billing, CEO al Alecta, cel mai mare fond de pensii din Suedia.

O disipare a presiunilor pe preţuri i-ar putea aduce pe strategii suedezi în faţa unei dileme, iar pentru aceştia, umilinţa unei alte erori şi inversări de decizii ar fi probabil una dureroasă.

Riksbank a fost însă determinată să renunţe la dobânzile negative după ce a devenit din ce în ce mai nemulţumită de efectele secundare negative ale acestora. În plus, în condiţiile în care alte bănci centrale se tem că nu vor avea suficiente instrumente pentru a contracara o nouă criză, Riksbank a făcut un pas înainte către realimentarea cu arsenal.

Deocamdată, noua politică a băncii centrale suedeze este funcţională de doar câteva săptămâni, astfel că orice concluzii privitoare la impactul acesteia ar putea fi premature. Dacă instituţia va fi nevoită să-şi schimbe direcţia, oficialii au subliniat că revenirea la dobânzi negative constituie în continuare o opţiune. Ingves a sugerat totuşi că ar prefera achiziţii masive de active în schimb.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus