Timpul.md

Interviu 15 Februarie 2011 | 10:36

EXCLUSIV. Titus Corlăţean: "Instabilitatea politică ţine în loc această ţară"

Preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Titus Corlăţean se află într-o vizită oficială la Chişinău, unde discută cu politicienii moldoveni despre perspectivele europene ale R. Moldova. În prima jumătate a zilei, oficialul român a avut o întrevedere cu omologul său, Igor Corman, iar luni seara a participat la dezbaterea „R. Moldova - România - Uniunea Europeană”, care s-a desfăşurat la Facultatea Relaţii Internaţionale şi Ştiinţe Politice Administrative, USM. După eveniment, senatorul român ne-a oferit un interviu ÎN EXCLUSIVITATE.



Dle Corlăţean, la ultimele alegeri din Moldova aţi participat ca şi observator european. Cum apreciaţi evoluţia ţării noastre de după scrutinul parlamentar?

În primul rând, modul cum s-au desfăşurat alegerile şi ziua votului au dat un calificativ pozitiv din punctul de vedere al standardelor democratice din R. Moldova în percepţia observatorilor internaţionali. Era un lucru foarte important. În al doilea rând, vorbim despre opţiunea clară a electoratului moldovean - de a continua cursul de apropiere de Uniunea Europeană, care a fost respectată începând chiar cu reconstituirea Alianţei pentru Integrare Europeană, ca forţă de guvernământ în RM. Acest proces trebuie continuat pentru că un stat are nevoie de stabilitate. A rămas în suspensie procedura de alegere a preşedintelui moldovean. Dacă se va găsi o soluţie în acest sens, R. Moldova va beneficia de stabilitate şi va evita reintrarea în circuitul alegerilor anticipate, care nu se mai termină. Ceea ce evident frânează dezvoltarea R. Moldova şi toate procesele de reformă. Una peste alta, acest Guvern este apreciat în statele europene, are o prestaţie europeană, profesionistă şi trebuie sprijinit să-şi continue activitatea în interesul cetăţenilor RM.

Vorbind de criza politică, care e soluţia văzută de la Bucureşti, în contextul în care comuniştii au declarat că nu vor vota candidatura Alianţei?

Nu este sarcina nici a Bucureştiului, nici a altor capitale de a trasa sarcini, de a impune soluţii. Este sarcina şi responsabilitatea clasei politice de la Chişinău. Or, aici trebuie subliniat un lucru - este responsabilitatea atât a puterii, cât şi a opoziţiei. Nu cred că este un politician lucid, raţional şi responsabil căruia să nu-i pese ce se întâmplă în R. Moldova şi cu societatea moldovenească în următorii ani. Această instabilitate, care a marcat ultimii ani RM, a ţinut în loc această ţară. Au fost şi sunt oportunităţi care riscă să fie pierdute. Este o chestiune de responsabilitate atât pentru AIE, dar şi pentru opoziţia comunistă de a da un preşedinte Republicii Moldova şi a lăsa un mandat întreg, de patru ani, puterii de la Chişinău. Este o regulă în democraţie: alternanţele la putere. Astăzi eşti la guvernare, mâine în opoziţie. E un lucru firesc.

Despre Tratatul privind regimul de frontieră s-a vorbit mult, inclusiv a fost calificat de fostul preşedinte interimar, M. Ghimpu, drept „neconsittuţional”. Când va fi semnat acesta?

Procedurile parlamentare fireşti în România îşi urmează cursul. La Chişinău, noul Guvern urmează să decidă procedura respectivă. Este responsabilitatea sa. Personal, nu văd probleme deosebite, mai ales că există un interes de ambele părţi, al cooperării la frontieră pentru combaterea unor fenomene ilegale, care până la urmă vine în interesul cetăţenilor moldoveni.

Cum comentaţi afirmaţia ambasadorului rus la Chişinău, precum că România, UE şi SUA se implică în treburile interne ale RM?

Nu comentez în niciun fel, pentru că nu România sau alte state europene au trupe naţionale pe teritoriul suveran al R. Moldova. Din acest punct de vedere, tot ce putem face noi, de o manieră deschisă, transparentă, în spirit european, este să sprijinim, la solicitarea Guvernului moldovean, aceste demersuri de apropiere de UE. RM şi cetăţenii săi, indiferent de originea etnică, au vocaţie europeană.

Oficialii români care vin la Chişinău promit de fiecare dată facilitarea obţinerii vizelor pentru România, astfel încât să se reducă din barierele birocratice în acest sens. Dvs. cum credeţi, se poate de evitat aceste bariere, pentru că inclusiv jurnaliştii obţin cu greu vize?

Uitaţi-vă de unde s-a plecat în urmă cu câţiva ani şi, totuşi, unde suntem astăzi. Sunt o serie de evoluţii şi progrese care n-ar trebui neglijate. Uitaţi-vă la faptul că viza pentru cetăţenii moldoveni este gratuită, că procedurile nu mai sunt atât de greoaie ca altă dată, că noi am încheiat acordul privind micul trafic ce permite unui milion de cetăţeni să circule liber pe acea fâşie de 30-50 kilometri şi uitaţi-vă la faptul că noi sprijinim consistent acest proces de liberalizare a regimului de vize şi de liberă circulaţie a cetăţenilor moldoveni în spaţiul UE. E un proces care avansează şi trebuie să-l facem împreună, dar în primul rând prin eforturile Guvernului moldovean. Nimeni nu poate veni în locul lui şi să facă ceea ce este de făcut în materie de reforme interne.

S-a vorbit despre crearea Agenţiei Cetăţeniei. Cât de funcţională este această structură?

Este creată, funcţionează cu centre regionale, procedura este accelerată. Chestiunea cetăţeniei, atât de mult discutată şi în alte capitale europene, este reglementată de o lege românească profund europeană, cu principiul „jus sanguinis” - cine s-a născut din părinţi, cetăţeni români, are dreptul să solicite redobândirea. E un principiu care funcţionează în foarte multe state ale UE. Deci, nu vedem nicio problemă din acest punct de vedere.

Cum au fost apreciate şi citite la Bucureşti notele diplomatice secrete ale ambasadelor americane, publicate de siteul Wikileaks?

Citite cu interes.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus