Timpul.md

Moldova 23 Iulie 2012 | 07:03

George Damian: Cât de comunişti sunt comuniştii

Comuniştii de la Chişinău nu mai au nicio legătură cu ideologia pe care o invocă. 

Lupta împotriva „exploatării omului de către om” a devenit o îmbulzeală pentru exploatarea omului de către comunişti. Lipseşte la Chişinău o hartă a oamenilor de afaceri membri ai Partidului Comuniştilor sau apropiaţi ai vreunui membru de frunte al acestui partid. Comuniştii de la Chişinău sunt nişte capitalişti pursânge. Dacă s-ar ridica Lenin din mormânt, nu am nicio îndoială că i-ar califica drept unelte ale imperialismului pentru legăturile lor cu firmele din străinătate. Comuniştii de la Chişinău nu sunt în stare (cu câteva excepţii) să poarte o discuţie serioasă despre materialismul dialectic dincolo de sloganele sovietice pe care şi le mai pot aminti unii dintre ei.

Comuniştii de la Chişinău imită nişte forme care mai au încă priză la public. Comsomoliştii de azi ar da în orice clipă chipiul sovietic pe o vizită în Occident, membrii cu vechime uită instantaneu de sloganul „nici muncă fără pâine, nici pâine fără muncă” în secunda în care li se strecoară sub nas un contract din care pot câştiga mult fără să facă aproape nimic. Pe lângă lista marilor oameni de afaceri comunişti, ar mai fi de folos un album fotografic cu casele şi maşinile comuniştilor. Comuniştii de la Chişinău nu sunt altceva decât o grupare politică în căutarea unei noi identităţi, iar până la momentul găsirii acestei identităţi se ocupă cu îmbogăţirea şi când pot guvernează - tot pentru a se îmbogăţi.

Blocaţi din punctul de vedere al limbajului şi simbolurilor în trecutul sovietic, comuniştii de la Chişinău nu reuşesc să atragă tinerii decât prin promisiunea noii nomenclaturi, iar această promisiune se dizolvă în perioadele în care nu se află la guvernare. Mai reuşesc comuniştii de la Chişinău să atragă o parte a minorităţilor rusofone, dar nici aici nu mai au un succes foarte mare pe termen lung. În interiorul Partidului Comuniştilor există tensiuni puternice: nu pot cere cum ar vrea reintegrarea în spaţiul ex-sovietic - nimeni dintre cei tineri şi dintre cei care au văzut Occidentul nu poate fi de acord cu aşa ceva. Pensionarii se duc şi baza electorală a comuniştilor se subţiază. Comuniştii de la Chişinău au abandonat internaţionalismul proletar în favoarea unui naţionalism inventat şi artificial, moldovenismul. Au reuşit să păcălească un număr mic de oameni, dar nu au izbutit să provoace un curent amplu în favoarea lor. Periodic, Partidul Comuniştilor se ciobeşte şi rămâne fără oameni care altădată păreau a fi de neclintit.

Ceva au păstrat totuşi comuniştii de la Chişinău nealterat din vremurile sovietice: atitudinea totalitară faţă de guvernare şi dorinţa nestăvilită de putere. Comuniştii ştiu un singur lucru cu certitudine: vor să conducă şi vor să conducă aşa cum vor ei, fără să ţină seama de ce vor oamenii. Acesta este motivul pentru care comuniştii rămân periculoşi. Îndepărtarea simbolurilor comuniste din spaţiul public reprezintă un prim pas în îndepărtarea comuniştilor. Mai trebuie păstrate libertăţile fundamentale - libertatea cuvântului şi libertatea de circulaţie pentru a-i putea scoate din istorie pe comunişti pe cale naturală, de moarte bună.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus