Timpul.md

Cultură 1 Martie 2010 | 18:42

Idei pentru modernizarea scolii nationale

Acum trei saptamani, TIMPUL a initiat o dezbatere publica despre calitatea Curriculumului in invatamantul preuniversitar. Primii care au spart gheata si au supus unei analize critice modul in care sunt tratate disciplinele scolare au fost profesorii de la Facultatea de Litere a USM. Azi vor sa-si expuna opinia asupra Curriculumului si colegii lor de la Facultatea de Matematica si Informatica.

De ce matematica este o disciplina dificila in scoala?

Orientarea profesionala a elevului trebuie incurajata si asigurata prin continutul si competentele curriculumurilor scolare. Insa starea de lucruri atestata in cadrul invatamantului liceal ne obliga deja sa punem intrebarea: cata matematica (biologie, chimie etc.) trebuie sa-i dam unui elev la liceu? De ce trebuie sa-i dam acelasi volum de informatie in matematica si celui interesat de matematica, si celui care vrea sa studieze, de exemplu, biologia? Sau, de ce trebuie sa-i dam acelasi volum de informatie in biologie unui viitor matematician ca si unui viitor biolog? Cele doua profiluri actuale, real si umanistic, nu au un raspuns la aceasta intrebare.

In cautarea solutiei pentru situatii similare, in multe tari se merge pe ideea micsorarii numarului de discipline obligatorii (pana la sase-opt), celelalte fiind la libera alegere a elevului. E o idee buna, dar nu e lesne s-o implementam rapid si la noi - vor aparea reduceri de ore si de unitati etc. -, de aceea, am putea sa ajustam continutul disciplinelor prin diversificarea profilurilor si programelor de studii. Astfel, am putea avea doua-trei programe de matematica pentru diverse specializari in cadrul profilului actual real (matematica-informatica-fizica, biologie-chimie, tehnica-tehnologie) si, analogic, cateva in cel umanistic. Existenta mai multor programe de matematica nu necesita neaparat mai multe tipuri de manuale de matematica - e un lux pe care nu ni-l putem permite. Doar si azi elevii invata la doua profiluri diferite dupa acelasi manual, ajustat pentru ambele profiluri.

Existenta mai multor programe de matematica ar insemna si o specializare mai pronuntata la nivel de liceu sau chiar de clase liceale. Chiar daca nu vom avea multe clase liceale de unele profiluri, de exemplu, matematica-informatica-fizica, cele existente ar trebui sa fie suficiente pentru elevii interesati de aceste stiinte. In acelasi timp, ar putea sa existe si un tip de licee teoretice cu programe mai lejere la toate disciplinele, deoarece in unele licee din sate abia de se aduna elevi suficienti pentru o clasa. Ce fel de specializare poate fi intr-un astfel de liceu?

Daca ramanem la ideea ca sa le oferim tuturor elevilor (de exemplu, la profilul real) acelasi program avansat de matematica, atunci lovim in cei - foarte multi - care nu vor deveni matematicieni. Iar daca le predam matematica viitorilor matematicieni la un nivel mediu de dificultate (accesibil tuturor), lovim in viitorul matematicii din republica si in viitorul invatamantului matematic, deoarece nu vom putea asigura un nivel competitiv de studii, inclusiv universitare. Propunerile ca, chipurile, ar trebui sa-i invatam pe studenti la universitate (in doar trei ani) ceea ce ei nu au reusit sa invete la liceu (iar unii dintre ei si la gimnaziu) compromit viitorul universitatilor. De altfel, si acum universitatile au probleme mari cu studentii din anul intai, care sunt admisi la facultate practic fara nici o selectie.

Specializarea studiilor liceale pe profiluri nu inchide drumul elevilor spre facultati. Orice absolvent al liceului trebuie sa aiba dreptul sa candideze la orice specialitate, dar universitatile (sau facultatile) trebuie sa aiba dreptul sa-si selecteze studentii prin examene de admitere (daca doresc).

Nivelul invatamantului matematic in republica a scazut mult. Rezultatele, uneori exceptionale, ale elevilor nostri la diverse concursuri internationale ori la studii universitare in alte tari sunt prea individuale si se datoreaza, inainte de toate, elevilor care le-au realizat, profesorilor si parintilor acestora. Dar pentru nivelul general al invatamantului sunt relevanti si acei (foarte multi) absolventi de liceu, care nu au nici cunostinte elementare de gimnaziu la matematica. Profesorii stiu ce inseamna aceasta, iar societatea va simti urmarile ceva mai tarziu. Sunt multi factori social-economici care au favorizat alunecarea invatamantului. S-a schimbat interesul fata de studii, desi interesul pentru o diploma universitara se mentine. Dar sistemul de invatamant a ramas cel dinainte: continutul la matematica pentru elevi s-a modificat in esenta putin, in pofida diferitelor modernizari si descongestionari.

Procesul de descongestionare a programelor de matematica, realizat deseori formal prin reducerea rigurozitatilor si a demonstratiilor (fie din manual, fie din practica cotidiana), a favorizat transformarea matematicii intr-un obiect dificil pentru multi elevi. Prin slabirea rationamentelor logice, elevul este obligat sa memorizeze matematica uneori ca un conglomerat de notiuni, reguli, propozitii. Nimeni nu poate memoriza o astfel de matematica. Tocmai de aceea, in perioada pregatirii noului Cod al Educatiei consideram nejustificata graba cu care se finalizeaza curriculumurile la invatamantul preuniversitar. Doar ele, inainte de toate, depind de structura invatamantului, care inca urmeaza sa fie aprobata in noul Cod.

In cazul Curriculumului la matematica, Facultatea de Matematica si Informatica a USM a dat un aviz negativ la proiect, considerand ca in forma prezentata el nu poate fi recomandat spre implementare. Curriculumul nu contine concepte ale invatamantului matematic, nu face mare deosebire de profil (curriculumul pentru profilul umanistic s-a facut, in fond, prin eliminarea unor teme din curriculumul pentru profilul real). Din punct de vedere matematic, textele - in special, cele pentru liceu - contin multe greseli de termeni si notiuni. Unele competente sau activitati de invatare au continut ambiguu sau eronat.

Curriculumul (in partea competentelor si activitatilor de invatare) utilizeaza excesiv terminologia pedagogica, ceea ce face textul deseori indescifrabil sau confuz. Nu e corect sa fie formulate competente pentru elevi, pe multe dintre care nici elevul, nici profesorul nu le intelege. Curriculumul trebuie sa se bazeze pe Codul Educatiei, care va determina structura invatamantului, profilurile de studii, scopurile si destinatiile fiecarui nivel si profil, conditiile de trecere de la un nivel de studii la altul si, in mod deosebit, trecerea de la nivelul liceal la cel universitar (cu sau fara examene de admitere, cu modificari in structura invatamantului universitar dupa caz etc.). Chiar si implementarea ulterioara a curriculumului trebuie sa fie esalonata.

Este de neinteles atitudinea Institutului de Stiinte ale Educatiei (ISE) fata de sarcina de a organiza dezbateri publice. La sedinta din 5 februarie curent de la ISE, consacrata dezbaterilor asupra ariei curriculare Matematica si Stiinte, avizul negativ al Facultatii de Matematica si Informatica a USM a fost discutat in esenta cu participarea universitarilor. Curios insa, pe site-ul ISE, unde a fost prezentat un raport despre discutarea curriculumurilor la Matematica si Stiinte, nici pomina de vreo critica. Curriculumul (fara a mentiona la care disciplina) se caracterizeaza ca fiind unul complex si fara obiectii. Nu comentam.

O problema serioasa e si adoptarea deciziilor in domeniul invatamantului matematic. Noi nu am putut afla cine concret va da o nota definitiva Curriculumului la matematica, tinand cont si de avizul negativ al USM. In acest context, consideram necesar sa fie restabilita practica anterioara a instituirii unei Comisii Nationale de Matematica (si de alte discipline) pe langa Ministerul Educatiei, alcatuita din specialisti competenti, cu experienta si cu autoritate din invatamantul preuniversitar si universitar, institute academice, reprezentanti ai Societatii Matematice (la recomandarea institutiilor respective) si ai ministerului. Comisia Nationala sa aiba un mandat de patru-cinci ani si sa fie responsabila de avizarea tuturor materialelor si proiectelor de decizii care se iau in domeniul invatamantului matematic de catre minister. Speram ca am raspuns partial la intrebarea din titlu. Oricum, matematica nu are nicio vina aici.

Ion Goian, Valeriu Gutu, Petru Efros, Gheorghe Rusu,
conferentiari la Universitatea de Stat din Moldova


 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus