Timpul.md

Social 12 August 2010 | 19:20

Interesul economic bate patrimoniul naţional?

În umbra duelului dintre un fost consilier prezidenţial şi un „influent om de afaceri”, la Chişinău se întâmplă lucruri, alarmante cel puţin, cu participarea autorităţilor locale. Miercuri, capitala a rămas fără încă un edificiu de importanţă naţională şi municipală. Este vorba despre casa individuală din strada Petru Movilă, 10, colţ cu strada Corobceanu, construită în sec. al XIX-lea în spiritul neoclasicismului, cu influenţe moderne. Considerată un monument de arhitectură, clădirea figura în Registrul monumentelor de istorie şi cultură ale mun. Chişinău.

Potrivit lui Ion Ştefăniţă, directorul interimar al Agenţiei pentru inspectare şi restaurare a monumentelor din cadrul Ministerului Culturii, Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice nu a dat niciun aviz pozitiv pentru demolarea edificiului dat, ceea ce este necesar pentru orice intervenţie asupra oricărui monument. „Acei care au semnat autorizaţiile şi-au depăşit atribuţiile”, a mai spus Ştefăniţă. De asemenea, directorul Agenţiei susţine că, pe 5 august curent, firma care se ocupă de construcţii, „Acar-Cantarajiu”, a fost avertizată să oprească lucrările de demolare. Deşi reprezentantul acesteia, Ion Cantarajiu, s-a obligat să stopeze demolarea imobilului dat, peste o săptămână s-a întâmplat exact invers. „Din păcate, interesul economic depăşeşte norma legală”, a comentat situaţia Ion Ştefăniţă.

În acelaşi timp, arhitectul-şef al capitalei, Vlad Modârcă, ne-a spus că Ministerul Culturii (MC) nu are nicio atribuţie asupra acestui edificiu, pentru că el nu figurează în Registrul naţional al monumentelor: „Clădirea este din patrimoniul municipal şi municipalitatea a hotărât în felul ăsta”. Întrebat de ce totuşi s-a decis demolarea edificiului, dacă acesta este considerat un monument arhitectural de însemnătate locală, inclus în Registrul local de examinare, Modârcă a răspuns că acesta (registrul - n.n.) este unul „convenţional”. „Există avizul Ministerului Construcţiilor, care a constatat că edificiul e avariat, şi avizul Direcţiei cultură a primăriei, care permite restaurarea, dar cu păstrarea celor doi pereţi laterali. În baza acestor două avize noi am emis autorizaţia de desfiinţare”, a comentat şeful Direcţiei arhitectură din cadrul primăriei, V. Modârcă. Uluitor este însă că pe locul respectiv nu a rămas niciun perete lateral, încălcându-se, în acest mod, şi cerinţele experţilor tehnici. L-am rugat să comenteze şi acest lucru pe arhitectul-şef al oraşului: „Ei au autorizaţia la mână unde scrie negru pe alb ce să facă. Dacă pereţii n-au rămas, o să trebuiască de restabilit”.



La rândul său, viceprimarul Nistor Grozavu, nici nu ştia că oraşul a rămas fără clădire: „Care edificiu, când s-a demolat? Dacă este semnătura mea, atunci totul este legal”.

Astfel, conform autorizaţiilor, în locul acestui edificiu de importanţă locală, ar urma să fie ridicat un „obiectiv public multifuncţional”, care de fapt va fi un hotel. Solicitanţii autorizaţiilor sunt două doamne - Svetlana Petraşcu şi Mariana Cucu, iar firma care se ocupă de lucrări este „Acar-Cantarajiu”, aceeaşi care s-a angajat să încheie reparaţiile preşedinţiei. S. Petraşcu ne-a spus că „noi nu putem lăsa baza ceea de o sută de ani, dar exteriorul o să fie păstrat”. Iar directorul companiei a explicat că „noi am încercat să păstrăm pereţii, dar s-au prăvălit. Executanţii nu au îndeplinit întocmai proiectul, pentru că sub peretele cela mai este încă un etaj în pământ. Dar noi o să restabilim pereţii laterali întocmai”.



Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus