Timpul.md

Interviu 24 Mai 2016 | 10:22

INTERVIU cu Norica Nicolai, europarlamentar: „Nu mi se pare onest ca toată lumea să suporte o fraudă”

Patru europarlamentari s-au aflat, în perioada 18-19 mai, într-o vizită de lucru la Chișinău. Grupul condus de Andi Cristea s-a întâlnit cu deputații moldoveni în cadrul Comitetului Parlamentar de Asociere UE - Republica Moldova și a avut un schimb de opinii cu privire la starea actuală a cooperării dintre UE și Republica Moldova, progresele înregistrate în implementarea agendei de reforme și evenimentele politice recente din țara noastră.

În interviul de mai jos, deputatul european Norica Nicolai aduce primele impresii rămase în urma întrevederilor.

- Cu ce sarcini ați venit dvs. și ceilalți colegi din Parlamentul European la Chișinău?

- Noi nu plecăm niciodată cu sarcini sau idei preconcepute, pentru că nu vrem să demonstrăm nimic. Pur şi simplu, este o acţiune formală, din punctul de vedere al Comitetului de Asociere, care are loc de două ori pe an, o dată la Chişinău și o dată la Bruxelles. Pentru noi era foarte important, în acest moment, să avem o evaluare, reală, pe teren a reformelor implementate pe care și le-a asumat R. Moldova atunci când a semnat Acordul de Asociere.

- Despre ce ați discutat la întâlnirea cu deputații moldoveni?

- În prima zi, am avut discuții cu privire la reforma în justiţie, anticorupţie, reforma în sistemul bancar, reforma electorală, reforma financiară. Au fost prezentări din partea autorităţilor de la Chişinău, iar din partea noastră - luări de poziţie, după care a fost o sesiune de dezbateri.

- Există momente critice asupra cărora ați insistat?

- Eu am avut o intervenţie pentru primele două componente: reforma justiţiei şi reforma sistemului anticorupţie. Pentru mine a fost surprinzător că, în momentul de faţă, foarte multe reforme care sunt aparent implementate, inclusiv Legea Procuraturii, Legea cu privire la integritate, sunt suspendate, deoarece contravin Constituţiei. Am spus-o public, prioritatea este să respectăm regulile constituţionale. Constituţia e lege fundamentală, lege de viziune cu privire la sistemul politic, drepturile şi libertăţile fundamentale într-o ţară. Cred că era foarte normal să fi fost mai întâi o reformă constituţională, o dezbatere cu cetăţenii. Dar colegii de la Chișinău au luat-o înainte. Asta face ca o parte din legislaţia specifică să fie suspendată şi, ca atare, nu asistăm la o implementare foarte rapidă. Și termenul la care s-a angajat Guvernul mi se pare destul de riscant, pentru că o lege trebuie totuşi dezbătută, trebuie cunoscută de către public, şi în primul rând, e nevoie de consultări serioase cu cetăţenii. Am suspiciunea că unele reforme s-au făcut în mod formal.

- Guvernul Filip a dorit probabil să liniștească oamenii care protestau în stradă și au promis reforme pe bandă rulantă.

- Sunt convinsă că guvernul a vrut să demonstreze că este unul proeuropean, şi atunci s-a angajat într-un ritm accelerat al reformelor. Nu e neapărat un lucru rău, singurul risc major este ca aceste reforme să rămână formale, şi să nu fie reforme de substanţă, care într-adevăr să schimbe instituţiile din R. Moldova.

- Au existat intervenții din partea opoziției?

- Am remarcat poziţia fostului premier Leancă, pentru că eu am recomandat ca o măsură de combatere a corupţiei şi de consolidare fiscală interzicerea participării companiilor înregistrate în off-shoruri la procesul de achiziţie la licitații organizate de Guvern şi administraţie publică. El mi-a spus că Domnia Sa a depus un proiect de lege în acest sens. Eu cred că aceasta ar fi o soluţie foarte bună, fiindcă asta ajută capitalul autohton să se consolideze, să participe la licitaţie în mod real, altfel vin companii înregistrate în off-shoruri, câştigă licitaţiile, profiturile nu se impozitează şi se duc în paradisuri fiscale. Am vorbit și despre frauda bancară. Ce este surprinzător pentru mine ca fost procuror este că nimeni nu vorbeşte unde s-au dus banii. Nimeni nu vorbeşte despre rolul autorităţilor statului care trebuiau să supravegheze mişcările financiare. Nu vorbeşte în mod real despre cei care au făcut aceste tranzacţii. Eu pot să accept că şi politicienii sunt de vină, fie că au luat nişte măsuri în exces, fie că nu au luat nicio măsură, dar pentru Moldova este foarte important ca aceşti bani să se întoarcă înapoi, şi văd că nu există, o preocupare pentru această sumă colosală.

- De fapt, a fost trecută la datorie de stat.

- Nu e o soluţie. Datoria de stat o suportă cetăţeanul. Nu mi se pare onest ca toată lumea să suporte o fraudă, iar cei care au comis-o să fie beneficiarii integrali ai sumelor de bani.

- Credeți că noul guvernator al Băncii Naționale va face ordine în sistemul bancar?

- Ascultându-l pe guvernatorul băncii centrale, Sergiu Cioclea, am văzut o speranţă că sistemul financiar-bancar are şansa să fie pus pe nişte baze oneste de control, de responsabilitate. Am văzut un om care nu e neapărat sensibil la conveniențe politice. Nu cred că trebuie să-i mulţumească vreunui partid sau altul pentru funcţia pe care o are. Acest tip de independenţă profesională m-a impresionat pozitiv. Văd o persoană determinată să pună cumva lucrurile într-o mişcare corectă şi onestă.

- Am văzut că și în statele membre UE corupția este o problemă majoră. Când se poate spune că lupta cu acest fenomen este eficientă? Sau când UE ar putea aprecia pozitiv eforturile de luptă cu corupția în R. Moldova?

- Fenomenul de corupţie este destul de prezent, în diverse forme, și în unele state model, cum ar fi Luxemburgul, care a tolerat o serie de tranzacţii financiare oneroase, contrar legilor europene (vezi Lux Leacks), acum asistăm la Panama Leaks, care arată că foarte mulţi oameni de afaceri occidentali, dar şi din Europa de Est, au scurs profituri în paradisuri fiscale. Sigur e foarte uşor să dai lecţii celor mai slabi, şi eventual, ultimilor veniţi, dar trebuie să recunoaştem că acolo există şi o eficienţă a actului de guvernare, care face mai uşor suportabilă de către cetăţean corupţia.
Am afirmat că guvernanții nu vor reuşi să combată corupţia decât dacă o previn. Or asta este un proces de guvernanţă politico-administrativă foarte dificilă. Atâta vreme cât legea este doar în beneficiul unor grupuri de interese, nu în beneficiul marelui public atunci această lege va fi încălcată foarte uşor.

- Cum ați descrie starea relațiilor din UE și R. Moldova în prezent?

- Mărturisesc că personal nu mi-a plăcut maniera în care foarte mulţi dintre vorbitori foloseau cuvântul „raportez”. Dacă R. Moldova îşi priveşte statutul de asociat ca un format de subordonare este foarte greşit. În momentul în care aderi şi eşti parte a acestui club care se numeşte Uniunea Europeană, trebuie să ai conştiinţa apartenenţei la el cu drepturi egale. Eu nu-mi doresc ca guvernele Moldovei să se comporte ca un şcolar ieşit la tablă, şi nu am venit în niciun caz pe post de profesoară, sau pentru a da lecţii.

- Totuși, unul din scopurile urmărite de Guvernul Filip este ca UE să deblocheze finanțarea Republicii Moldova. Ați vorbit când ar fi posibil acest lucru?

- Criza politică a fost definitorie pentru suspendarea finanţării din partea UE. Nimeni nu dă bani vreunei ţări pe care nu ştii cine o administrează. Nu fac partizanat politic, dar e bine că Moldova are un guvern, pentru că o criză politică prelungită ar fi destabilizat mai mult ţara. Moldova nu e Belgia care să stea doi ani fără Guvern şi să se administreze singură.

UE şi FMI vor să aibă o evaluare foarte clară de parcurs şi probabil ele vor merge mână în mână. Am înţeles că două misiuni ale FMI au fost deja în decembrie 2015 şi februarie 2016 la Chişinău, cu siguranţă că UE va avea acelaşi tip de abordare ca şi fondul monetar. În iunie se aşteaptă a treia misiune şi sper să avem o declaraţie fermă cu privire la aceşti bani. Dar asta nu scuteşte Guvernul să încerce să-şi consolideze propriile resurse. Sper eu că nu o face prin taxe şi impozite mai ridicate. Este foarte bine ca multe venituri ale statului să vină din mediul economic, din încercarea de a stimula afacerile care să producă şi locuri de muncă, şi profit, pentru că asta produce în mod real taxe, care compensează celelalte cheltuieli din sfera neproductivă, nu neapărat din împrumuturi sau din majorări de taxe şi impozite. Într-o ţară săracă nu asta este soluţia. Trebuie să stimulezi foarte mult economia, şi asta obţii când o faci atractivă.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus