Timpul.md

Afaceri 5 Martie 2011 | 09:35

Investim pentru generaţiile care vin

La începutul acestui an, TIMPUL a lansat pentru discuţie publică câteva opinii privind identificarea surselor de alternativă care ar putea garanta securitatea energetică a R. Moldova. Atunci, doctorul în energetică Valentin Arion sugera că cea mai durabilă variantă ar putea fi obţinerea energiei electrice de la Centrala nuclearo-electrică (CNE) Cernavodă prin participarea R. Moldova la construcţia unităţilor următoare. Se pare că ideea a prins şi, la sugestia unor factori guvernamentali, grupul de cercetători de la Universitatea Tehnică din Moldova - prof. Valentin Arion, ing. Cristina Gherman, ing. Olga Şveţ - a elaborat studiul „Oportunitatea participării R. Moldova la realizarea Unităţilor 3 şi 4 ale Centralei nuclearo-electrice Cernavodă, România”. TIMPUL publică azi, cu drept de exclusivitate, principalele teze ale acestui studiu.

Informaţii generale despre Centrala nuclearo-electrică (CNE) Cernavodă

CNE Cernavodă a fost proiectată să funcţioneze cu cinci unităţi, fiecare cu puterea de cca 700 MW, reactoare de tip CANDU (CANadian Deuterium Uranium), care folosesc uraniul natural drept combustibil şi apa grea ca moderator şi agent de răcire. Apa grea, folosită drept moderator, este produsă la ROMAG PROD Drobeta-Turnu Severin.

Unităţile 1 şi 2 ale CNE Cernavodă sunt operaţionale

În prezent (2011), unităţile 1 şi 2 funcţionează şi produc împreună circa 18% din consumul total de energie electrică al ţării.
UE deţine cca 150 de unităţi nucleare. Cele mai multe sunt în Franţa (59), urmată de Marea Britanie (19) şi Germania (17). Cota energiei nucleare în UE este de cca 33%.

Unităţile 1 şi 2 au fost realizate în totalitate din investiţii publice. Costul electricităţii produse constituie cca 3 c€/kWh. Societatea Naţională „Nuclearelectrica” SA vinde o parte din energia produsă la unităţile 1 şi 2 pe bază de contracte reglementate, lucru ce permite ca şi costul energiei la consumatorii captivi să fie menţinut la valori moderate. O altă parte este realizată pe piaţa internă la un tarif reglementat de ANRE-România; acest tarif este al doilea după centralele hidroelectrice, în ordinea de merit economic.
Obiectivul central urmărit de administraţia centralei este plasarea CNE Cernavodă către anul 2013 printre primele 25 CNE din lume. CNE Cernavodă va deveni o centrală INPO nivel 1, ceea ce va însemna maturizarea completă a sistemului de lucru şi a organizaţiei în ansamblu (Ionel Bucur, director CNE Cernavodă).

Proiectul: Unităţile 3 & 4 Cernavodă

În martie 2006 a fost finalizat studiul de fezabilitate pentru unităţile 3 şi 4 (realizat de către SN „Nuclearelectrica” SA împreună cu consultantul Deloitte-Romania). Conform acestui studiu, principalele caracteristici ale proiectului sunt:
● Puterea instalată: 2 x 720 MWe;
● Energia electrică livrată: 2 x 5,239 TWh/an;
● Costul total al investiţiei: (aprox. 2,2 mlrd. euro); revăzut - 4 mlrd. euro;
● Durata de realizare a investiţiei: 64 de luni pentru fiecare unitate nucleara;
● Durata de viaţă a unei unităţi: 30 de ani, cu posibilitatea prelungirii până la 40 de ani;
● Preţ de vânzare a energiei (2,82-3,25 c€/kWh); revăzut: 8-10 c€/kWh.

Pentru realizarea unităţilor 3 şi 4, statul român a preferat să recurgă la o formă mixtă de finanţare; aşa a fost ales modelul unei Companii de proiect realizat prin parteneriat între statul român, prin intermediul „Nuclearelectrica”, şi investitori privaţi.

În decembrie 2007 s-au început negocierile cu şase investitori selectaţi. În urma negocierilor, s-a ajuns la următoarea împărţire a acţiunilor între partenerii de proiect: Nuclearelectrica - 51%, CEZ - 9,15%, GdF-Suez - 9,15%, Enel - 9,15%, RWE Power - 9,15%, iar ArcelorMittal şi Iberdrola - fiecare câte 6,2%.

În noiembrie 2008, „Nuclearelectrica” şi investitorii au semnat Acordul Investitorilor pentru înfiinţarea companiei de proiect (SC „EnergoNuclear” SA) care va construi, pune în funcţiune şi exploata unităţile 3 şi 4 de la CNE Cernavodă.
În martie 2009 a fost înfiinţată Compania de proiect „EnergoNuclear”; ea va funcţiona ca un producător independent de energie electrică. Construcţia celor două reactoare ar putea dura cinci-sase ani, unităţile 3 şi 4 urmând să fie puse în funcţiune cel mai probabil după 2016.

În ianuarie 2011, trei din cei şase investitori europeni selectaţi - GDF Suez, Iberdrola şi RWE (24,5% acţiuni) şi-au declarat intenţia de a se retrage din proiectul CNE Cernavodă.
GDF Suez, Iberdrola şi RWE au spus că acestea nu sunt în măsură să concilieze costurile de capital cu incertitudinile legate de proiect. Ei au mai subliniat că decizia lor nu este legată nicicum de calitatea tehnică a proiectului, recunoscută recent de către Comisia Europeană.

Ce îşi doreşte R. Moldova de la realizarea interconexiunii electrice cu România?

Securitatea energetică a ţării versus povara generaţiilor ce vor veni după noi

R. Moldova (partea dreaptă a Nistrului) în prezent îşi acoperă necesarul de electricitate din producţia locală în proporţie de 22-25% şi prin achiziţia de energie de la CTE Moldovenească.
Pe parcursul a două decenii, R. Moldova achiziţionează energie electrică din Est la preţuri avantajoase, însă această energie ieftină are şi dezavantaje - prezenţa unor riscuri economice considerabile asociate unor cazuri când achiziţionarea de energie nu va fi posibilă la timpul dorit şi în volumele solicitate. Pe lângă riscurile economice, există şi riscurile politice.
O sursă competitivă cu cele din Est poate deveni CNE de la Cernavodă, România. Această opţiune de consolidare a securităţii energetice a ţării presupune două lucruri:
- a participa cu investiţii la realizarea proiectului unităţilor 3 şi 4;
- a soluţiona problema funcţionării în paralel a sistemelor energetice ale statelor vecine.
Studiul realizat arată că participarea R. Moldova la realizarea proiectului unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă este oportună şi economic fezabilă. Pornind de la consumul total de electricitate pe ţară, de la deficitul existent de capacităţi de producere a electricităţii în partea dreaptă a Nistrului, ţinând cont şi de capacitatea redusă a ţării de atragere a investiţiilor - ar părea rezonabilă contractarea la CNE Cernavodă a unei capacităţi de cca 100-200 MW, fie a unei puteri instalate de 150 MW.

Consolidarea legăturilor electrice interstatale cu România

În situaţia de azi este problematic importul din România chiar şi a
100 MW putere electrică, deoarece sistemele energetice ale celor două ţări aparţin unor zone diferite de sincronism şi nu pot fi puse în paralel, fără realizarea unor măsuri speciale.
În prezent, secţiunea R. Moldova - România cuprinde următoarele patru linii electrice:
● LEA 400 kV Vulcăneşti-Isaccea;
● LEA 110 kV Costeşti-Stânca;
● LEA 110 kV Cioara-Huşi;
● LEA 110 kV Ungheni-Ţuţora.
Prin aceste linii ar fi posibilă alimentarea doar a unor insule de consum sau preluarea unor grupuri energetice „în antenă” - soluţie pentru o situaţie de force majeure şi nu una durabilă.
La iniţiativa şi cu sprijinul Uniunii Europene (UCTE, ENTSO-E), au fost realizate mai multe studii ce privesc interconectarea sistemelor energetice ale noilor state cu sistemele statelor membre ale UE. În anul 2009 a fost dat start elaborării Studiului de fezabilitate aferent proiectului de interconexiune România - R. Moldova printr-o viitoare linie de 400 kV între Suceava şi Bălţi. La rândul său, România, prin Compania Naţională „Transelectrica” SA, în calitate de membru al structurii europene ENTSO-E, a fost desemnată de UE să asigure managementul proiectului de realizare a studiului pentru evaluarea posibilităţilor de interconectare a R. Moldova şi Ucrainei la ENTSO-E.
Cele menţionate ne permit să credem că în perspectiva celor şase-şapte ani de viitor, până la darea în exploatare a unităţilor 3 şi 4 la Cernavodă, problema interconexiunilor electrice de Vest va fi soluţionată. Participarea R. Moldova la construcţia de la Cernavodă va stimula acest proces.

O prezentare sintetică a opţiunilor de participare a R. Moldova la construcţia Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă

Tabelul 1:




Atractivitatea economico-financiară a proiectului energetic RM-CNE Cernavodă


Atractivitatea economică rezidă din urma comparării costului mediu (nivelat) al energiei produse la CNE Cernavodă (unităţile 3 şi 4) cu costul energiei achiziţionate de la CTE Moldovenească (CTEM) pentru o perioadă de 30 ani.
Astfel, costul unitar al energiei produse la CNE Cernavodă va creşte de la 5.3 c€/ kWh, în primul an, până la 8.6 c€/ kWh în anul 30 (7.15-11.61 c$/kWh). Structura costului energiei la această sursă este după cum urmează: 43,44% - investiţia, 31,39% - exploatarea şi mentenanţa şi 25,17% - combustibilul.
Vom considera un scenariu conservativ pentru care valoarea investiţiei este mai mare cu 10% faţă de cea din scenariul de bază (şi atinge valoarea de 4.4 miliarde euro), iar costul combustibilului va creşte la o rată dublă faţă de cea din scenariul de bază (5.6% pe an). Pentru acest caz, rezultă un cost al energiei de 7.40 c€/ kWh sau 9.99 c$/kWh (10 c$/kWh).
La a doua sursă - CTEM de la Cuciurgan - în ianuarie 2011, costul de achiziţie a electricităţii a constituit 5.6 c$/kWh. Previzibil, acest cost în viitor va creşte anual la o rată cuprinsă între 6-10%. Aceasta înseamnă că preţul nivelat al electricităţii la CTEM pentru perioada considerată de 30 ani va fi în limitele 18.0-43.1 c$/kWh şi valoarea medie aşteptată - 27.64 c$/kWh.
În aşa fel, dacă pe perioada de 30 de ani costul mediu al energiei produse la CNE Cernavodă ar constitui cca 10 c$/kWh, atunci la CTEM ar putea fi cca 28 c$/kWh, de unde clar rezultă că participarea R. Moldova la construcţia unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă este economic fezabilă şi de perspectivă.
O diferenţă în costul de achiziţie a energiei de la cele două surse (CNE-CTEM) de cel puţin cca 10 c$/kWh conduce la o importantă economie: la volumul importului anual de energie prognozat pentru R. Moldova de la CNE Cernavodă în valoare de 1.116.000 MWh (150MW • 8000h/an • 0.93 = 1.116.000 MWh) rezultă o economie sigură anuală de 111,6 mln. USD sau 74 mln. euro. Economia totală nominală pe durata a 30 de ani ar putea constitui peste 2 miliarde euro.

În loc de concluzii

1. R. Moldova are nevoie de capacităţi noi importante de producere a energiei electrice. Deficitul de putere în partea dreaptă a Nistrului constituie 700-800 MW.
2. Importul de electricitate este mereu în creştere şi în prezent atinge nivelul de 75-77% din consumul total.
3. În scopul consolidării securităţii energetice a ţării, promovării unei dezvoltări durabile a sectorului energetic naţional, merită de a participa cu investiţii la realizarea unităţilor 3 şi 4 ale CNE Cernavodă. Performanţele de operare ale unităţilor 1 şi 2 (producţia de electricitate, factorul de capacitate, impactul asupra mediului şi populaţiei, costul redus al energiei etc.) demonstrează competitivitatea acestei opţiuni.
4. Puterea instalată contractată la CNE Cernavodă poate fi între 100-200 MW, în funcţie de capacitatea ţării de a mobiliza resursele financiare necesare.
5. Sistemele electroenergetice ale R. Moldova şi României aparţin unor diferite zone de sincronism şi nu pot fi puse în paralel fără realizarea unor măsuri speciale. Pe durata realizării lucrărilor la CNE Cernavodă această problemă poate fi soluţionată cu succes.



Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus