Timpul.md

Social 24 Septembrie 2010 | 04:35

Limba rusă, un nou, dar vechi, subiect electoral

Ministerul Educaţiei susţine că, în ultimii 20 de ani, numărul şcolilor şi al grupelor ruseşti din instituţiile de învăţământ mediu şi superior nu s-a redus Săptămâna trecută, un grup de tineri de etnie rusă au protestat contra închiderii grupelor de limbă rusă la Universitatea Tehnică din Moldova (UTM). În această săptămână, alte câteva organizaţii ale minoritarilor lingvistici au ieşit la rampă, cerând ca limba rusă să fie declarată a doua limbă oficială în RM. Periodic, acest subiect revine pe agenda publică, mai ales când se apropie campania electorală.

Protestul de la UTM a fost organizat de Liga Tineretului Rus din RM, care susţine că va lupta pentru menţinerea limbii ruse în instituţiile de învăţământ din republică. Administraţia Universităţii Tehnice respinge acuzaţiile şi spune că nicio grupă de limbă rusă nu a fost închisă. E adevărat că, la fel ca în orice universitate, unele discipline se predau în limba română în grupele ruse. Dar asta nu este o noutate, ci un ordin al Ministerului Educaţiei încă din anul 1995, privind ameliorarea procesului de studiere a limbii române de către populaţia alolingvă din RM.

Găgăuzii s-au îngrijorat subit...

Luni, mai multe organizaţii obşteşti din autonomia găgăuză, una dintre care - „Novaia Gagauzia” - e condusă de primarul oraşului Comrat, Nikolai Dudoglo, au anunţat că vor colecta semnături pentru organizarea unui referendum republican, în care populaţia să voteze „pentru” sau „împotriva” acordării limbii ruse a statutului de a doua limbă oficială în RM. Autorii ideii au declarat că poporul găgăuz este îngrijorat de tendinţele de românizare, promovate cu insistenţă de către conducerea de la Chişinău şi de faptul că în şcolile moldoveneşti se învaţă limba română şi istoria românilor. Iar astăzi urmează să aibă loc la Comrat un forum republican în cadrul căruia va fi stabilit grupul de iniţiativă pentru colectarea semnăturilor.

Este o acţiune electorală

Preşedintele interimar Mihai Ghimpu consideră că iniţiativa găgăuzilor este una pur electorală. „Este o idee pe care mai mulţi o practică, de la 1990 încoace, pentru a obţine voturi şi e păcat că unii oameni se prind la asemenea şmecherii”, a spus preşedintele interimar. O poziţie similară a împărtăşit şi liderul democrat Marian Lupu. Potrivit lui, iniţiativa unui referendum pentru limba rusă nu aparţine unor organizaţii obşteşti, ci Partidului Social Democrat. „E clar ca bună ziua că este o incursiune cu tentă electorală”, a spus el. Şi Vera Petuhov, vicedirectoare generală a Biroului Relaţii Interetnice, afirma acelaşi lucru: „Iniţiativa din UTA Gagauz-Yeri are caracter politic”. Cât despre studenţii ruşi, ea nu poate să spună cu exactitate acelaşi lucru, dar precizează că, de regulă, plângerile cu asemenea conţinut ajung la BRI, or, în ultimul an nu a venit aici nicio plângere în acest sens.

Tot mai mulţi funcţionari cer cursuri de limba română

Dimpotrivă, afirmă vicedirectoarea BRI, există o dorinţă mai mare a minoritarilor de a studia limba română. „Avem mai multe cereri de la alolingvi, inclusiv de la funcţionarii publici şi aleşii locali, care vor să studieze limba de stat”, ne-a relatat funcţionara. Acum la BRI se lucrează la elaborarea unui program de stat pentru studierea limbii oficiale de către minoritari. „Foarte mulţi funcţionari alolingvi cunosc limba română, dar nu suficient de bine. Asta ne bucură. Înseamnă că oamenii au înţeles că le trebuie limba de stat”, spune Vera Petuhov. Totodată, ea crede că în ultimii ani „se pune un accent mai mare pe limba româna, respectiv, generaţiile care absolvesc liceele vorbesc mai bine limba de stat”. Cu toate astea, ea respinge ideea potrivit căreia în universităţi n-ar mai trebui să există grupele ruseşti. „Atât timp cât statul susţine clasele cu studiere în limba minorităţilor, trebuie să aibă grijă ce vor face aceşti copii mai departe. Nu putem să-i lăsăm în voia sorţii. Constituţia le permite părinţilor să aleagă pentru copii limba de studiu. Noi, în principiu, ne străduim să le explicăm părinţilor să opteze pentru limba română ca limbă de studiu, dacă doresc ca în viitor copiii lor să se integreze în RM. Aici trebuie să lucreze instituţiile statului cel mai mult”, mai spune Vera Petuhov.

Patru ore de Română pe săptămână e puţin

„Patru ore de Limba română pentru copiii din Taraclia şi Găgăuzia este puţin”, susţine Liliana Nicolaescu-Onofrei, directoare executivă a Centrului Educaţional „Pro Didactica”, adăugând că un rol important în însuşirea unei limbi îl are şi mediu de comunicare. „Aici nu putem discuta dacă sunt sau nu sunt motivate costurile. Asta este obligaţia statului, dar şi un drept al copiilor acestor etnii”, afirmă experta. Iar tocmai pentru a ajuta Chişinăul la găsirea unei soluţii în acest sens, Înaltul Comisar pentru minorităţile naţionale al OSCE de la Haga va sprijini prezenţa în RM a unui expert internaţional. „Acest expert se presupune că va lucra şi cu Ministerul Educaţiei, şi cu BRI. De asemenea, el va implementa experienţele altor state în domeniul integrării minorităţilor”, adaugă directoarea „Pro Didactica”.

20% din studenţi sunt vorbitori de limba rusă

„Cu părere de rău, problema limbii ruse reapare ori de câte ori intrăm în campanie electorală”, ne-a declarat ministrul Educaţiei, Leonid Bujor. „În ultimii 20 de ani numărul şcolilor şi grupelor ruseşti nu s-a redus, deşi aici învaţă mult mai puţini copii decât în cele româneşti”, menţionează ministrul. Referitor la cazul UTM, el afirmă că din cei 3000 de studenţi care învaţă în total, 575 sunt vorbitori de rusă.

Actualmente în RM există 1517 instituţii de învăţământ preşcolare (şcoli primare, şcoli generale şi licee), unde învaţă 430 mii de copii. Dintre acestea, în 248 de şcoli se predă în limba rusă la circa 40 mii de copii. Numărul total al grădiniţelor pe ţară e de 1300 (276 mii de copii), 190 dintre care sunt grădiniţe ruseşti (aproximativ 34 mii copii). În cele 17 universităţi de stat învaţă 79 mii de studenţi. Dintre aceştia, 703 grupe sau circa 13 mii de studenţi studiază în limba rusă, cu finanţare de la buget. De regulă, ponderea studenţilor minoritari este de 20% din numărul de studenţi înmatriculaţi. Potrivit datelor ministerului, în grupele ruseşti studiază în medie 18 minoritari, pe când în cele cu predare în română 25-30, aşa cum prevăd normele oficiale. În afară de asta există universităţi particulare, dintre care două sunt exclusiv cu predare în rusă: Şcoala Antropologică şi Universitatea Slavonă.

Găgăuzii îşi dau copiii în grădiniţe româneşti

Toţi copiii minoritarilor naţionali învaţă la şcoală în limba rusă, cu excepţia a două obiecte: Istoria şi tradiţiile poporului lor şi Limba şi literatura lor. Administraţia unei şcoli găgăuze, bunăoară, ar mai putea solicita suplimentar predarea anumitor obiecte în limba găgăuză. Dar acest lucru se întâmplă din ce în ce mai rar. Nici ministerul nu ar fi prea bucuros de asemenea cereri, pentru asta fiind nevoie de profesori care să predea matematica, biologia etc. în limba minorităţii, plus manuale în limba respectivă. Respectiv, şi costurile ar creşte foarte mult.

Potrivit lui Valentin Crudu, şeful Direcţiei învăţământ preuniversitar de la Ministerul Educaţiei, tendinţa din ultimii ani e îmbucurătoare. Începând din 2010, mai multe grădiniţe şi şcoli din Autonomia găgăuză, la cererea părinţilor, au trecut la predarea în limba română, totală sau parţială. „La Comrat şi alte centre raionale din UTA Gagauz-Yeri 12 grădiniţe au decis să formeze grupe pregătitoare în limba română. De asemenea, în mai multe şcoli se va preda Istoria şi Geografia în limba de stat. E un experiment care-i va ajuta pe copii să înveţe mai uşor limba română”, afirmă Valentin Crudu. Un caz similar se întâmplă şi la Ivanovca, Hânceşti, un sat de ruşi, unde al doilea an în grupa pregătitoare se învaţă doar româneşte. „Oamenii s-au reorientat. Cei din generaţia tânără îşi dau copii în şcolile cu predare în limba de stat. Acum tendinţa pentru minoritari nu mai este Rusia, ci RM şi Europa. Până şi transnistrenii vorbitori de rusă vin la Chişinău, unde frecventează cursuri intensive de română, ca să poată aplica la locurile din grupele române”, spune optimist Crudu.

Şi, atunci, întrebarea rămâne: cine subminează statutul special al limbii ruse în RM? Oare nu cumva tocmai cei care fac din ea subiect - şi instrument - electoral?

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus