Martin Kaspar: Toate actiunile noastre sunt orientate spre beneficiul cetatenilor

Uniunea Europeana este cel mai mare donator al R. Moldova, cel mai important partener comercial si un obiect al aspiratiilor majoritatii populatiei. Insa Martin Kaspar, seful Sectiei Operatiuni a Delegatiei Comisiei Europene la Chisinau, prefera sa pozitioneze Uniunea Europeana in contextul relatiilor cu R. Moldova mai mult drept un partener, decat un donator.

• – Dle Kaspar, cum a evoluat cooperarea UE cu RM pe parcursul ultimului an?
• – In 2008 cooperarea noastra cu RM a continuat in baza Planului de Actiuni UE-RM in cadrul Politicii Europene de Vecinatate, care a fost extins de comun acord dupa luna februarie a anului trecut. De asemenea, continua cooperarea institutionala prin Consiliul de Cooperare UE-Moldova, Comisia de Cooperare UE-Moldova si patru subcomitete care permit ambelor parti sa desfasoare discutii politice si sectoriale si sa urmareasca cu atentie implementarea Planului de Actiuni. Aceasta colaborare presupune eforturi concrete in diferite sectoare, precum reforme in domeniul luptei anticoruptie, in domeniul economic si social, al drepturilor omului si libertatilor fundamentale, al sistemului judiciar. Lucram continuu pentru liberalizarea comertului, consolidam sectoarele de transport, energie si mediu. Promovam contactele dintre oameni si investim in generatia tanara prin educatie, instruire si domeniul sanatatii. La fel, unul dintre obiectivele principale – pentru a aduce stabilitate si prosperitate Moldovei – este cooperarea pentru solutionarea conflictului transnistrean.
   

– Cum anume beneficiaza cetatenii nostri, nemijlocit, de asistenta UE?
– Intr-un final, toate actiunile noastre sunt orientate spre beneficiul cetatenilor, iar unele dintre ele se fac simtite imediat. Spre exemplu, prin proiectul „Livrarea de echipament medical la Centrele de Asistenta Medicala Primara din Moldova”, am inzestrat 60 de Centre rurale de Sanatate, Centre ale Medicilor de Familie si Centre autonome de Sanatate cu 3300 de unitati medicale de diagnosticare, in valoare totala de circa 4 milioane euro. Acum, pacientii care se adreseaza la aceste centre sunt diagnosticati mult mai rapid si mai exact. In plus, Comisia a oferit 3 milioane euro pentru reabilitarea Spitalului Clinic Republican, iar alte 21 milioane euro pentru a ajuta la implementarea sistemului de asistenta sociala pentru combaterea saraciei. Anul acesta a si inceput un sprijin bugetar larg pentru imbunatatirea sanatatii primare, in valoare totala de 45 milioane euro.
Studentii, cercetatorii si cadrele didactice ale universitatilor din RM pot beneficia de burse de la 1000 euro in sus pentru a-si efectua studiile sau a cerceta in universitatile europene prin intermediul Ferestrei de Cooperare Externa a programului Erasmus Mundus. In vara lui 2008, cand 12 regiuni ale RM au fost grav afectate de inundatii, in urma revarsarii raurilor Nistru si Prut, UE si-a mobilizat Mecanismul Comunitar de Protectie civila. Comisia Europeana a trimis o echipa din sase experti in situatii exceptionale, iar Cehia si Estonia au oferit barci, pompe, generatoare si cizme de cauciuc. Iar in iarna lui 2009 Austria a oferit incalzitoare cu capacitate mare, generatoare si plapumi celor 16 localitati complet private de aprovizionarea cu gaze naturale in rezultatul disputei gazelor dintre Rusia si Ucraina. In acest context, RM si Comisia Europeana au convenit sa colaboreze mai strans in domeniul protectiei civile.
 

– Care sunt principalele realizari obtinute de RM si UE impreuna?
– Printre rezultatele pe care le consideram cele mai importante pentru anul 2008, se inscrie semnarea unui parteneriat-pilot de mobilitate. Acesta vine sa consolideze posibilitatile de migratie legala si gestionare a acesteia si ofera mai multe masuri pentru combaterea migratiei ilegale. De asemenea, in ianuarie 2008 au intrat in vigoare acordurile de facilitare a eliberarii vizelor si readmisiei intre RM si UE, fapt ce permite cetatenilor moldoveni sa obtina mai usor vize pentru a calatori in Uniunea Europeana. Cat priveste stabilizarea regiunii transnistrene, am continuat sa dezvoltam masurile de consolidare a increderii intre ambele parti, in special in ceea ce tine de relatiile economice. Asta deoarece suntem convinsi ca increderea sporita, in special intre agentii economici, va imbunatati relatiile economice intre cele doua maluri ale raului Nistrului, contribuind substantial la solutionarea pasnica a conflictului. Pe langa aceasta, la sfarsitul lui aprilie a.c., RM a semnat Memorandumul privind finalizarea negocierilor de aderare la Tratatul Comunitatii Energetice. Astfel, autoritatile RM s-au angajat sa asigure convergenta treptata cu normele pietei energetice interne.
 

– Implementarea Planului de Actiuni presupune si aproximarea legislatiei RM cu normele si standardele Uniunii Europene. Ce sustinere ofera UE in acest domeniu?
– Intr-adevar, convergenta legislatiei este una dintre prioritatile noastre, pentru ca aceasta ne permite sa intreprindem eforturi comune in diferite domenii si sa eficientizam la maximum colaborarea noastra. Pentru a oferi suport in procesul de aproximare a cadrului legal moldovenesc cu normele UE, in august 2008 am lansat un proiect special. Acesta se adreseaza Guvernului, mai multor ministere si institutiilor publice si este menit sa sustina implementarea acordurilor intre RM si UE. O atentie deosebita acordam convergentei legislatiei in domeniul apelor. Deja au fost elaborate mai multe propuneri si regulamente ce vor fi examinate de catre Guvern si Parlament si care au drept scop promovarea managementului eficient al resurselor acvatice. Mai mult, in 2009, vom aloca 45 milioane euro ca sustinere a bugetului in domeniul apei potabile si a canalizarii. Aceasta finantare e deosebit de importanta, pentru ca sute de mii de cetateni din RM – in special, la sate – nu beneficiaza de o sursa de apa sigura, motiv din care este nevoie de un program de urgenta. Vom reveni pe larg la acest subiect, in colaborarea cu viitorul guvern.
Pe langa aceasta, am lansat Twinning-ul – un instrument nou pentru Moldova, de o importanta deosebita in vederea armonizarii legislatiei nationale cu standardele UE si care vine sa faciliteze instruirea si transferul de know-how si a bunelor practici in domeniul normelor europene. Astfel, vara trecuta am demarat Twinning-ul pentru Parlament prin intermediul caruia expertii din legislativul Frantei si cel al Ungariei, functionari parlamentari ai altor state-membre, asigura transfer de cunostinte privind consolidarea Legislativului RM. Twinning-urile cu alte institutii sunt in proces de pregatire, in special, in domenii precum justitia, concurenta, proprietatea intelectuala, achizitiile publice. Produsele agricole reprezinta un domeniu aparte, care de asemenea necesita convergenta normelor si standardelor la cele europene. Noi am oferit RM preferintele comerciale autonome – un regim de comert, conform caruia produsele moldovenesti au acces nelimitat pe piata UE, nefiind supuse taxelor vamale. Insa standardele, normele si sistemul de testare al laboratoarelor, diferite de ale noastre, sunt un obstacol ce ingreuneaza prezenta produselor alimentare moldovenesti in UE.
 

– Cum putem sa depasim acest obstacol si ce este necesar de facut pentru ca produsele „made in Moldova” sa fie recunoscute drept sanatoase si sigure?
– Inainte de toate, e nevoie ca standardele si normele produselor alimentare in RM si UE sa fie convergente, sistemul de testare a laboratoare sa corespunda cerintelor legislatiei noastre, iar laboratoarelor sa fie acreditate. Si in acest domeniu Comisia Europeana ofera un transfer de experienta relevanta. Am alocat, in total, peste 2 milioane euro in cadrul a doua proiecte ce vin sa asigure treptat aceasta convergenta. Proiectul „Dezvoltarea Sistemelor Sanitare si Fitosanitare privind Exportul Produselor Non-Animaliere” vine sa imbunatateasca sistemul sanatatii plantelor si al securitatii alimentare, si asista autoritatile moldovene competente in operarea laboratoarelor, inspectie si monitoring al reziduurilor, certificarea agentiilor si control vamal. Un alt proiect – „Ameliorarea capacitatilor in domeniul comertului ale Ministerului Agriculturii si Industriei Alimentare”, finantat de Comisia Europeana – a constat in livrarea echipamentului pentru trei laboratoare de testare pe langa minister. Acum, spre exemplu, in cadrul Centrului Republican de Diagnostica Veterinara, produsele alimentare sunt testate dupa mai multe indicii, in conformitate cu cerintele europene.
 

– Care este impactul eforturilor Comisiei Europene orientate spre facilitarea comertului?
– Uniunea Europeana a fost si ramane un partener comercial de incredere al RM. Mai mult: suntem cel mai important partener comercial al Moldovei. Comertul cu UE in 2007 a reprezentat 50,2% din totalul schimburilor comerciale ale RM, exporturile moldovenesti sporind cu 2,7% in 2008. Am lansat si un proiect, al carui scop este promovarea exporturilor si atragerea investitiilor in RM si care finanteaza participarea companiilor moldovenesti la expozitii internationale specializate, ofera asistenta ministerelor Economiei si Comertului si celui al Agriculturii si Industriei Alimentare in promovarea exportului, sustine activitatile Organizatiei de Promovare a Exporturilor, contribuind si la implementarea strategiei Brand Moldova. Pe viitor, in cadrul Parteneriatului Estic, dorim sa propunem stabilirea unor profunde si vaste Zone de Liber Schimb. Astfel reiteram angajamentul nostru pentru a contribui la integrarea economica treptata a RM, aducand beneficii palpabile si de lunga durata populatiei.
 

-La ce sa se astepte cetatenii Republicii Moldova in urmatorii ani?
– Ieri am lansat un program nou si ambitios – Parteneriatul Estic, in care, pe langa Republica Moldova, au mai fost incluse si Ucraina, Armenia, Georgia, Azerbaidjan, dar si Belarus. Acest Parteneriat este flexibil si adaptat in functie de necesitatile si capacitatea fiecarui partener si determina Uniunea Europeana sa ofere o asistenta si mai consistenta. Acesta va fi cadrul in care vom continua colaborarea.
 

– Va multumim pentru interviu, dle Kaspar.