Timpul.md

Cultură 21 Noiembrie 2016 | 15:12

Mihail Grecu - 100 de ani de la naştere

Expoziţia de faţă se înscrie în şirul de evenimente prilejuite de 100 de ani de la naşterea maestrului Mihail Grecu. Aceasta prezintă 60 de lucrări realizate de artist în perioada anilor 1956-1987.

Expoziţia de faţă se înscrie în şirul de evenimente prilejuite de 100 de ani de la naşterea maestrului Mihail Grecu. Aceasta prezintă 60 de lucrări realizate de artist în perioada anilor 1956-1987.
Mihail Grecu s-a născut la 22 noiembrie 1916 în satul Faraonovka, jud. Starokazacie din sudul Basarabiei. A copilărit în satul Taşlâc, în familia adoptivă Pascaru. Între anii 1928-1937 şi-a făcut studiile la Şcoala Normală din Cetatea Albă condusă de Nicolae Ţane. În 1935 participă la plein-air-ul din Baia Mare şi deschide prima expoziţie personală în sălile Şcolii Normale. În anii 1937-1940 studiază la Academia de Arte Plastice din Bucureşti. În 1940 se transferă în Basarabia împreună cu soţia sa Esfira Bric, colegă la Academia de Artă. Studiază la Şcoala de Arte Plastice din Chişinău, clasa profesorului M. Gamburd. În anii 1940-1945 este evacuat în Caucazul de Nord, Kazahstan unde lucrează ca fochist la depoul de locomotive din Uralsk. În 1945 revine cu familia la Chişinău. Devine membru al UAP din Moldova şi URSS. Începând cu 1957 participă la primele expoziţii unionale şi internaţionale. În 1966 i se decernează Medalia de Aur a EREN a URSS pentru lucrarea Zi de toamnă. În acelaşi an are loc expoziţia personală jubiliară la Chişinău. În 1967 participă cu tripticul Istoria unei vieţi la Expoziţia unională consacrată jubileului de 50 de ani de la revoluţia din octombrie (Manej, Moscova). În 1968 participă cu expoziţii personale la Tallinn, Tartu, Riga, Liepaja, Lvov. Ministerul Apărării al URSS îi decernează Medalia de aur pentru lucrarea Recruţii. În 1970 primeşte Medalia de Aur a EREN a URSS pentru tripticul Istoria unei vieţi. În 1972 i se decernează titlul de Om emerit al artelor şi i se acordă Premiul I la Plovdiv pentru lucrarea Tinereţe. În 1978 i se oferă Premiul de Stat al RSSM pentru seria Aici au fost cazărmi. În 1990 devine laureat al Premiului de Stat al URSS în domeniul artelor plastice, iar în 1991 ia Marele Premiu al Ministerului Culturii din România în cadrul Saloanelor Moldovei. În 1992 i se conferă Ordinul Republicii şi titlul de membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova. Mihail Grecu s-a stins din viaţă la 9 aprilie 1998.

Mihail Grecu este un nume de primă mărime în pictura naţională, un talent viguros, care în timpul studiilor sale la Academia de Arte din Bucureşti a asimilat valori esenţiale ale culturii europene, dezvoltând principiile estetice de bază ale artei occidentale în condiţiile sistemului sovietic opresiv. În opera ilustrului artist plastic tradiţiile artei populare s-au îmbinat cu tendinţele novatoare ale picturii contemporane. Prin numărul impresionant de pânze, prin expoziţiile sale – adevărate evenimente artistice -, Mihail Grecu şi-a impus opera şi personalitatea într-un context istoric marcat de influenţa nefastă a factorului politic, creaţia pictorului trezind dezbateri şi conflicte turbulente cu caracter ideologic.

Fiecare expoziţie a lui Mihail Grecu, şi în mod special expoziţia de mare complexitate de la Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, dedicată celor 100 de ani de la naşterea maestrului, este un eveniment important în viaţa culturală a republicii. Artist de un talent remarcabil, care a reuşit să-şi apere dreptul la libertatea de creativitate în sistemul sovietic, găsea formule plastice originale pentru perspectivele sale şi definea noi concepte cu acces la generalizări filosofice. Cu toate acestea, Mihail Grecu nu a distrus limitele estetice ale artei sale, aceasta păstrându-şi integritatea şi reflectând proprietăţile esenţiale ale Personalităţii. Pânzele neomogene şi ambigue ale pictorului rămân atractive şi misterioase, fermecând prin măiestria de a spiritualiza mijloacele tehnice şi prin miracolul naşterii unei frumuseşi irepetabile.

Ludmila Toma, critic de artă

Expoziţia va fi deschisă până la 8 ianuarie, 2017.

 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus