Timpul.md

Editorial 3 Mai 2010 | 09:16

Miorismul, ca unitate de măsură

În lumea civilizată, mai ales în perioadele de criză, cetăţenii judecă despre eficienţa sau ineficienţa guvernului în funcţie de calitatea indicatorilor economici.

Fiecare punct procentual de creştere sau de descreştere economică este analizat cu multă efervescenţă în primele pagini ale celor mai prestigioase ziare şi la ecranele celor mai privite posturi de televiziune; presa şi oamenii amână pentru altă dată tradiţionalele predilecţii ecranizate şi discută oriunde s-ar afla - acasă, la serviciu sau la o cafea - despre ceea ce îi arde cu adevărat: starea economiei şi starea naţiunii. Or, atunci când economia este în creştere, pe aceeaşi curbă urcă şi popularitatea guvernanţilor, chiar dacă aceştia mai sunt prinşi câte o dată cu slăbiciuni sentimentale în biroul oval, iar atunci când indicatorii atestă un regres - administraţiile pică, chiar dacă guvernanţii sunt frumoşi, haioşi şi foarte buni familişti.

Interesul cetăţeanului occidental - parte a economiei ţării sale - pentru starea economiei - parte a vieţii cetăţeanului - este o formă de manifestare a conştiinţei acestuia, educată într-un cadru al interdependenţelor, într-un spirit al participaţiunii echitabile şi corecte, într-un mediu socio-moral diametral opus logicii şi comportamentului lui Ivanuşka Duraciok.

Cu părere de rău, atunci când analizăm o anumită stare de percepţie ce predomină azi în conştiinţa socială din R. Moldova, constatăm cu regret că, printre purtătorii logicii şi printre admiratorii comportamentului lui Ivanuşka Duraciok, sunt şi foarte mulţi conaţionali de-ai noştri, iar fatalismul mioritic pe care se ţine azi conştiinţa socio-economică a cetăţeanului moldovean şi perpetuarea din inerţie a perceperii factologiei economice ca pe o expresie a miturilor sovietice îi miră foarte mult pe partenerii noştri occidentali. Şi s-a creat o situaţie paradoxală: azi performanţele economice ale guvernării Alianţei pentru Integrare Europeană sunt evaluate şi lăudate de experţii de la FMI, BERD, BM, CE, APCE, UE, OSCE, de presa occidentală, dar sunt completamente neglijate, distorsionate şi detestate de către cei care au votat această guvernare pentru ca ea să scoată RM din criză.

Este greu de înţeles fenomenul, însă, într-o societate care are nevoie ca de aer de o nouă mentalitate economică, principalele teme de discuţie, majoritatea sugerate de o presă încă foarte instabilă, sunt replicile din cadrul AIE, glumele prosteşti ale lui Voronin, patriotismul ca o aducere aminte şi, evident, sărăcia care a apărut subit şi regretul că nu mai vine Ivanuşka Duraciok să-i plimbe pe moldoveni cu cuptorul prin sat.

Pe cine mai interesează azi că FMI apreciază că economia moldovenească va creşte cu 2,5 la sută, iar Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare estimează că economia RM va creşte cu 4 la sută în anul 2010? Pe cine interesează azi că, în primul trimestru, veniturile la bugetul de stat s-au majorat cu 21%, că întreprinderile industriale din RM au fabricat producţie cu 5% mai multă faţă de aceeaşi perioadă din 2009, că producţia globală agricolă a crescut în ianuarie-martie curent cu peste 10% , că RM a exportat în primele două luni ale anului cu 16 la sută mai multe mărfuri faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, că în ianuarie-martie salariul mediu lunar în economia naţională a constituit 2740 ei şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului precedent cu 6,7%?
Pe nimeni! va răspunde majoritatea.

Odată cu trecerea timpului, însă, această majoritate va deveni una foarte puţină. Ea va fi absorbită de noua minoritate care s-a născut în aceste şapte luni de guvernare liberal-democratică. Una nenumeroasă, însă care, în doar câţiva ani, ar putea schimba radical relaţia moldovean-economie-nivel de trai. Este vorba de cei peste 1500 de gospodari de la ţară care au depus deja cereri de accesare a subvenţiilor pentru agricultură, în valoare de peste 300 mln. lei, de cei peste 100 de mici întreprinzători care au depus deja cereri de finanţare, în valoare de 180 de mln. lei, în cadrul programului japonez de finanţare, de zecile de primari care au prins deja gustul colaborării transfrontaliere.

Dar… cu părere de rău, nu aceştia sunt eroii presei noastre. Presa noastră mai continuă să se ţină pe replicile Maiei Laguta.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus