Timpul.md

24 Ianuarie 2010 | 12:48

Moldova si Tara Romneasca, 151 de ani impreuna

Astazi, 24 ianuarie, se implinesc 151 de ani de la Unirea vechilor principate Moldova si ?ara Romaneasca. Strans legat de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza si cunoscut sub denumirea de Mica Unire, acest eveniment este actul politic ce sta la baza Romaniei moderne si a formarii natiunii romane. Imprejurarile istorice n-au permis unirea simultana a celor trei tari romanesti - Moldova, Transilvania si ?ara Romaneasca. Astfel, statul national roman s-a format treptat, incepand cu Unirea din 1859 si incheindu-se in 1918.

Un ideal national

Datorita imprejurarilor interne si externe nefavorabile, poporul roman a trait timp de secole in unitati statale si provincii distincte, fiecare cu o viata politica proprie. Totusi, nici diviziunea statala, nici stapanirile straine n-au putut impiedica dezvoltarea unitara si continuitatea poporului roman pe teritoriul pe care s-a format. El si-a pastrat nealterate limba, portul, traditiile, obiceiurile, fiinta nationala. Iar, dupa revolutia din 1848, Unirea a devenit problema centrala, dominanta, a vietii politice romanesti, punand in miscare cele mai largi mase ale poporului. ?aranii urmareau ca prin Unire sa scape de claca si sa obtina pamant; paturile orasenesti considerau ca astfel se va realiza cadrul politic favorabil unor largi libertati democratice; iar burghezia, in plina ascensiune, socotea ca printr-un stat unitar se vor crea conditii prielnice pentru prosperitatea ei economica si pentru obtinerea unei pozitii preponderente in viata politica a tarii. Generatia care a infaptuit marele ideal al Unirii din 1859 si care infaptuise revolutia de la 1848 avea in frunte inflacarati patrioti, carturari si oameni politici de seama, ca: Mihail Kogalniceanu, Vasile Alecsandri, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza, Vasile Malinescu, Constantin A. Rosetti, fratii Ion si Dim. Bratianu s. a.

Recunoasterea internationala

La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al Moldovei, iar la 24 ianuarie 1859 - si al ?arii Romanesti. Astfel a fost infaptuita Unirea celor doua tari romane. De aici incolo, principalul tel al politicii lui Cuza a fost obtinerea recunoasterii de catre puterile garante a dublei sale alegeri si desavarsirea unitatii politice si administrative a tanarului stat national.

In martie 1859, reprezentantii Frantei, Rusiei, Sardiniei, Prusiei si Angliei au recunoscut oficial pe Cuza ca singurul domn al Principatelor. Turcia si Austria si-au dat acordul abia in septembrie acelasi an. Dupa tratative anevoioase, in noiembrie 1861,Turcia a recunoscut unirea completa, cu acordul puterilor garante, dar numai pe timpul vietii lui Cuza.

Coordonate de Cuza, guvernele celor doua Principate vor actiona in mod unitar pentru consolidarea Unirii, pentru aplicarea programului de reforme si crearea institutiilor statale burgheze. Astfel, in timpul guvernelor inaintate conduse de Mihail Kogalniceanu si Nicolae Golescu, s-au unificat sistemul vamal si administratia telegrafului, s-a interzis bataia la sate si au luat fiinta judecatoriile satesti, s-a infiintat Universitatea din Iasi etc. Alexandru Ioan Cuza a dat o atentie deosebita unificarii militare. Un prim pas in acest sens a fost concentrarea unitatilor intr-o tabara militara unica la Floresti, in primavara si vara lui 1859. Armata unificata avea datoria sa apere autonomia tarii impotriva unei eventuale interventii straine si sa fie oricand pregatita pentru obtinerea independentei nationale. Si in domeniul politicii externe se inregistrau succese. Desi in stare de dependenta fata de Poarta, Principatele Unite duceau tot mai mult o politica externa proprie. In 1860 se infiinteaza prima agentie diplomatica romana (la Paris) si se incheie conventia telegrafica cu Rusia, cea dintai conventie internationala a Principatelor.

Reforme pentru o tara moderna

La sfarsitul lui 1861, ambele Adunari de deputati si-au incheiat lucrarile pentru a se intruni, la 24 ianuarie 1862, intr-o Adunare Nationala la Bucuresti, care devine capitala tarii. Cele doua guverne au demisionat pentru a se alcatui un guvern unic. Primul guvern al Romaniei era format din reprezentanti ai gruparilor conservatoare, in frunte cu Barbu Catargiu, adversar al improprietaririi taranilor. Un act de mare importanta sociala si nationala infaptuit ulterior de guvernul condus de Mihail Kogalniceanu a fost secularizarea averilor manastiresti. Mosiile secularizate reprezentau peste un sfert din suprafata intregii tari de atunci. O data cu aplicarea legii rurale, 551.976 ha vor intra in proprietatea fostilor clacasi. Si noua lege electorala, ratificata prin plebiscit popular, reprezenta un mare progres fata de trecut, cand cinci mii de alegatori dispuneau de viata politica a tarii.

Pe temeiul noii Constitutii, la 14 august 1864 a fost decretata legea agrara. Se proclama desfiintarea „de-a pururea” a clacii, taranii devenind proprietari liberi pe „locurile supuse stapanirii lor prin lege si pe bratele de munca”. Asadar, sarcinile feudale erau desfiintate din punct de vedere legal, iar taranii clacasi – improprietariti O alta realizare de seama a constituit-o organizarea invatamantului. Prin legea Instructiunii publice din 25 noiembrie 1864 s-au stabilit trei grade de invatamant: primar, secundar si superior. Legea proclama ca „instructiunea primara este obligatorie si gratuita”.

In 1864 au fost promulgate legile privind organizarea administratiei. Prin legea comunala, satele si catunele se grupau in comune rurale; mai multe comune formau o plasa, iar mai multe plase - un judet. Administratia judetelor si a comunelor se facea de consilii alese pe baza votului cenzitar. In fruntea administratiei judetului era un prefect, al plasei - un subprefect (mai tarziu pretor), iar al comunei - un primar. Una dintre cele mai importante infaptuiri a fost reorganizarea Justitiei. Au luat fiinta urmatoarele instante judecatoresti: judecatoriile de plasa, tribunalele judetene, curtile de apel, curtile de jurati si Curtea de Casatie, care totodata era si instanta de recurs. Codurile penal, civil si comercial au intrat in vigoare din 1865. In acelasi an a fost inlaturat regimul jurisdictiei consulare; cetatenii straini au intrat astfel sub jurisdictia legilor romanesti, ceea ce a dus la intarirea autonomiei interne a statului. O grija deosebita a manifestat A. I. Cuza pentru crearea armatei nationale. In anii 1860-1864 a sporit numarul unitatilor militare si s-a inmanat acestora drapelul tricolor, a fost reorganizat invatamantul militar si s-a infiintat Arsenalul armatei. Reformele din timpul domniei lui Cuza au dus la crearea si dezvoltarea unor institutii statale cu caracter burghez, la modernizarea statului roman, pornita odata cu Unirea Principatelor, au contribuit la progresul social-economic si politic al tarii.

In noaptea de 10/11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza este silit sa abdice. Se stinge din viata la 15 mai 1873 la Heidelberg. Sirul de reforme initiate de Cuza si venirea mai apoi pe tronul Principatelor Unite a domnitorului Carol I, care se bucura atat de sprijinul Frantei, cat si de cel al Prusiei, a facut ca actul de la 1859 sa fie ireversibil. Din 1866, potrivit Constitutiei promulgate la 1 iulie, Principatele Unite incep sa se numeasca oficial Romania.
 

  • Un articol de:
Versiune completă web Înapoi sus