Cercetările arată că datorită emigrării, în țară se reduce în mod substanţial rata şomajului. Este greu de imaginat ce s-ar întâmpla dacă moldovenilor li s-ar interzice plecarea la muncă peste hotare.

În prezent, datele Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) arată că în R. Moldova sunt circa 43,5 mii de șomeri, dintre care 20 de mii s-au înregistrat pentru prima dată. Astfel, din circa 37,5 mii de locuri vacante, anul trecut au fost ocupate peste 16, 7 mii de locuri sau 40 la sută. „Cei mai solicitați au fost specialiștii din domeniul medical. La fel a fost nevoie și de manageri în comerț sau personal în sectorul educațional. În multe cazuri beneficiarii refuzau să se angajeze pentru că nu le convenea programul sau pentru că salariul era mic”, a menționat Ludmila Dumbravă, șefa Direcției Planificare, Evaluare și Sinteză ANOFM.

„M-am angajat electrician, și am ajuns hamal”

„Am fost trimis să lucrez electrician la o întreprindere din orașul Florești, dar când am ajuns acolo mi-au dat lopata în mână și m-au făcut hamal. N-am suportat condițiile de muncă și am plecat”, povestește Tudor Groza despre perioada când ANOFM Florești i-a pus la dispoziție un post de care avea mare nevoie. Bărbatul s-a înregistrat la Agenție acum doi ani și în tot acest timp a avut doar o singură ofertă de angajare. Pentru că avea nevoie să-și întrețină familia, a plecat la lucru peste hotare. După ce a revenit acasă, a găsit situația neschimbată, bărbatul se gândește din nou să plece, chiar dacă mai are încă un an până la vârsta de pensionare.

Totodată, Oxana Găvoază, din aceeași localitate, povestește că prin intermediul ANOFM Florești s-a angajat recent. După ce a muncit 10 ani în Rusia, femeia de 33 de ani a revenit acasă și s-a angajat cusătoreasă la o fabrică. „Am reușit să mă angajez în câteva zile după ce m-am adresat la Agenție. Ei mi-au prezentat mai multe oferte și eu am ales-o pe cea care mi-a plăcut mai mult”, subliniază Oxana Găvoază. Femeia este angajată la fabrică de două săptămâni, iar până acum ar trebui să primească 600 de lei.

Șomer cu acte în regulă, chiar dacă are studii superioare

Valeriu Clima, din orașul Florești, chiar dacă are studii superioare de profil tehnic, caută cu disperare un loc de muncă în localitate. De jumătate de an s-a înregistrat la ANOFM Florești și așteaptă să obțină un loc vacant în domeniul construcțiilor. „Am o familie pe care trebuie s-o întrețin și nu pot să stau mult timp fără treabă. Sunt gata să muncesc și în alte domenii”, declară floreșteanul. Cât despre ajutorul de șomaj, bărbatul de 56 de ani zice că nu primește nici un ban, dar nici nu știe după ce criterii acesta este oferit.

Unii șomeri profită de statutul lor

Vladimir Gutium, șeful Agenției pentru ocuparea forței de muncă Florești, a comunicat că instituția pe care o conduce a înregistrat anul trecut circa 1300 de șomeri noi. Însă, în total au fost aproximativ 2400 de persoane, dintre acestea 89 cu studii superioare. Mai mult, 60 la sută nu au niciun fel de pregătire. Oficialul spune că doar 450 de oameni au reușit să se angajeze, deși locuri vacante au fost documentate circa 800. „Avem și situații când unii profită fiind șomeri. Nu fac nimic, dar primesc ajutor material, iar acesta în 2013 a fost, în medie, 1000 de lei pe lună. De aceea unii nici nu încearcă să-și găsească de lucru”, a specificat Gutium.

Ambiguitate statistică, rata șomajului în funcție de emigrare și soarta tinerilor

Studiile arată că în R. Moldova analiza şomajului devine complicată din cauza datelor statistice incomplete. În alte ţări, şomajul este calculat pe baza datelor înregistrate lunar de oficiile forţei de muncă. La noi, însă, această metodă nu funcţionează, deoarece majoritatea cetăţenilor nu se grăbesc să se înregistreze la oficiile în cauză. La fel, șomajul în Moldova corelează strâns cu emigrarea forţei de muncă peste hotare. Mai exact, emigrarea serveşte ca un factor ce atenuează presiunile asupra pieţei muncii şi reduce în mod substanţial rata şomajului. Acesta este la cote relativ mici pentru că populaţia are posibilitatea să emigreze. Totodată, statistica arată că tinerii cu vârsta între 20 și 24 de ani, mai ales băieții care locuiesc la orașe au un risc sporit de a nu-și găsi un loc de muncă, iar rata șomajului în rândul acestora este mai mare decât media pe ţară.

Potenţiale prognoze de evoluţie a pieţei muncii

Țara noastră se îndreaptă spre o criză demografică. Potrivit unor estimări ale Fondului ONU pentru Populaţie, R. Moldova ar putea ajunge o ţară bătrână, bolnavă şi aproape pustie la jumătatea acestui secol. Una dintre cauze este faptul că femeile pleacă la muncă în străinătate într-un număr mult mai mare decât bărbaţii, iar mulți părinţi se feresc să aibă al doilea copil fie din cauza sărăciei, fie pentru a-şi păstra serviciul. Peste încă o generaţie, începând cu 2030, pe piaţa muncii vor intra copiii născuţi în perioada tranziţiei, probabil cei mai puţin numeroşi. Respectiv, nu este exclus că pentru a-şi completa forţa de muncă, Moldova va fi nevoită să atragă în ţară muncitori din alte ţări ale lumii.

 
Conform Legii privind ocuparea forței de muncă, din 13 martie 2003, dacă sunteţi în căutarea unui job şi doriţi să vă înregistraţi în calitate de şomer, este necesar să completaţi o fişă personală de evidenţă la ANOFM. Pentru a solicita ajutor de șomaj trebuie să îndepliniți următoarele condiții:
– să fiți şomer (cu respectarea tuturor normelor legislaţiei de profil);
– să fiți inclus în categoria beneficiarilor de ajutor de şomaj;
– să fiți înregistrat la agenţia ocupării forţei de muncă la locul permanent de trai;
– să aveți experienţă de muncă şi un stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat nu mai puţin de 9 luni, pe parcursul ultimelor 24 de luni calendaristice, de dinaintea zilei înregistrării;
– să nu aveți un venit care să constituie obiectul impozitării, conform legislaţiei.