Timpul.md

Externe 20 Iunie 2016 | 14:41

New York Times: Dacă decide să iasă din UE, Marea Britanie va fi făcută să sufere pentru alegerea sa

Țările Uniunii Europene privesc posibilitatea unei ieșiri a Marii Britanii din blocul comunitar cu incredulitate, neastâmpăr și angoasă, dar sunt totodată pregătite să riposteze, scrie cotidianul american The New York Times într-un comentariu difuzat duminică.

Dacă britanicii votează la referendumul de joi pentru ieșirea din Uniunea Europeană, atunci trebuie să se aștepte la un răspuns dur și necruțător, în condițiile în care capitalele de pe continent vor încerca să descurajeze alte țări să urmeze exemplul Marii Britanii, au declarat oficialități și analiști europeni. Cu alte cuvinte, scrie NY Times, Marea Britanie va fi făcută să sufere pentru alegerea sa.

Având de tratat alte chestiuni presante, precum datoria Greciei, criza migranților și terorismul, cele mai mari și cele mai puternice națiuni europene își vor dori ca lucrurile să fie clare și este puțin probabil să tolereze o perioadă lungă de confuzie post-referendum, apreciază sursa citată.

"Înăuntru înseamnă înăuntru, afară înseamnă afară. Sper și cred că britanicii vor decide în cele din urmă să nu iasă din UE. Retragerea Marii Britanii ar fi o pierdere grea pentru Europa", a declarat influentul ministru de finanțe al Germaniei, Wolfgang Schäuble, pentru Der Spiegel.

Președintele Consiliului European, polonezul Donald Tusk, s-a referit în termeni apocaliptici la Brexit. "De ce este atât de periculos? (Pentru că) nimeni nu-și poate imagina care vor fi consecințele pe termen lung. Ca istoric, mă tem că Brexitul ar fi începutul distrugerii nu doar a UE, ci și a civilizației politice occidentale", a declarat Tusk pentru tabloidul german Bild, adăugând că Marea Britanie se va confrunta cu cel puțin șapte ani de incertitudine în timpul negocierilor dificile care ar urma să stabilească noul tip de relații cu blocul comunitar.

Pregătindu-se pentru o ieșire a Marii Britanii din UE, Franța și Germania discută anunțarea imediată a unei inițiative comune pe tema securității europene, posibil un centru de comandă operațional, pentru a demonstra, cel puțin la nivel simbolic, că Uniunea Europeană rămâne solidă și că va continua să progreseze și fără Marea Britanie.

Dar Germania a respins unele dintre ideile formulate de Comisia Europeană, care ar dori ca UE să răspundă rapid printr-o și mai mare integrare europeană politică sau fiscală, deoarece autoritățile de la Berlin au înțeles că, pe fondul alegerilor din această lună din Spania și al scrutinelor din Franța și din Germania de anul viitor, ceea ce-și doresc alegătorii nu este în niciun caz "mai multă Europă". Și niciun guvern european nu-și dorește o schimbare de tratat, care ar atrage după sine și mai multe referendumuri într-un moment în care sentimentele populiste și anti-Bruxelles sunt extrem de puternice pe întregul continent.

Sugestiile făcute de politicieni britanici pro-Brexit potrivit cărora restul țărilor din UE vor oferi Marii Britanii termeni mai favorabili în cadrul unui nou acord comercial au fost respinse din start de liderii europeni, care nu doresc să facă și mai multe concesii unei țări care s-a dezis de ei. O astfel de abordare ar garanta că exemplul britanic îi va descuraja pe alții, tentați să obțină și ei acorduri speciale. În acest scop, principalele națiuni din UE au în vedere un proces de negociere în două stadii în eventualitatea unui Brexit, odată ce guvernul de la Londra va invoca Articolul 50 al tratatului care prevede doi ani de "târguială" cu privire la termenii "divorțului" — lucru nemaiîntâmplat până acum, amintește The New York Times.

Este de așteptat ca Uniunea Europeană să dorească să discute despre un viitor acord comercial abia după ce Marea Britanie și restul celor 27 de națiuni comunitare vor fi luat o decizie cu privire la termenii Brexitului. Acest proces presupune soluționarea unor chestiuni legale și financiare complexe și rezolvarea unui șir lung de probleme care ar urma să afecteze viața oamenilor de rând — ce se întâmplă cu pensiile și cu asigurările de sănătate, dar și cu statutul de imigrant al cetățenilor europeni care trăiesc și muncesc în Marea Britanie și cu statutul cetățenilor britanici în cadrul UE.

Factorii de decizie europeni doresc să negocieze noi acorduri comerciale și pentru servicii financiare cu Marea Britanie abia când această țară nu va mai avea calitate de stat membru. Ei nu vor să permită Londrei să se folosească de statutul cetățenilor europeni în Marea Britanie și de drepturile acestora ca de o monedă de schimb în negocierile comerciale, care ar putea dura mult mai mult decât limita de doi ani stabilită prin tratat.

Chiar și atunci, Bruxellesul va oferi Marii Britanii mai degrabă unul dintre cele trei "modele" în vigoare — acordurile UE cu Norvegia, Canada și Organizația Mondială a Comerțului — decât să se ofere să negocieze un acord cu totul nou, a declarat Charles Grant, directorul Centrului pentru Reformă Europeană, institut de cercetare cu sediul la Londra.

Este aproape sigur că Franța, Belgia și, probabil, Germania, vor respinge orice propunere britanică de a rămâne în piața unică europeană — doar pentru sau în special pentru serviciile financiare — în lipsa unui acord al Londrei că va continua să permită cetățenilor europeni să trăiască și să muncească în Marea Britanie, susțin analiști și oficiali. În orice caz, un astfel de acord, așa-numitul model Norvegia, nu este deloc pe placul susținătorilor Brexitului, care doresc controlarea imigrației.

"Nimeni nu are niciun chef să fie amabil a doua zi după" Brexit, a declarat Camille Grand, director la Fundația pentru Cercetare Strategică din Franța. "Indiferent de ceea ce spun sau simt britanicii, va exista un preț de plătit, fie și numai pentru a împiedica viitoare tentative de ieșire din UE", spune ea. În opinia sa, mesajul Franței este similar celui transmis de ministrul Schäuble. "Cine pleacă, pleacă. Și n-avem de gând să-i oferim beneficiile pieței unice. Nu vom trece la opțiunea unei integrări a la carte, Germanii și olandezii ar putea fi tentați să fie mai flexibili, dar la Paris vedem situația ca pe un divorț și trebuie să fim duri cu britanicii pentru a-i împiedica pe cehi sau cine știe pe cine să încerce să încheie acorduri" personalizate, a declarat ea.

Dar s-ar putea ca aspectul politic al unui Brexit să fie cel care-i îngrijorează cel mai mult pe europeni, aspect dublat de așteptatul șoc financiar, a declarat Guntram Wolff, director la Bruegel, un institut independent de cercetare din Bruxelles. "Populiștii din întreaga Europă vor marca aceasta (Brexitul) ca pe o ?sărbătoare a democrației', la care cetățenii au avut în cele din urmă ultimul cuvânt în fața elitelor lor. Populiștii din întreaga Europă vor căpăta forță. Iar piețele vor reacționa spunând: ?A căzut prima cărămidă din zid, acum haideți să pariem pe următoarea cărămidă", a explicat Wolff.

Iar următoarea cărămidă, crede Wolff, ar putea fi Italia, cu problemele sale economice, iar aceasta "ar putea pune în mișcare un efect de domino", cu o prăbușire semnificativă a euro, în același timp cu căderea lirei sterline. De aceea, Banca Centrală Europeană trebuie să fie pregătită să sprijine băncile și moneda euro în fața presiunii exercitate de piață, la fel cum Banca Angliei se va vedea nevoită să susțină lira sterlină.

Nu există nimeni în Germania care să creadă că ar fi bine dacă britanicii ar ieși din UE, a declarat Daniela Schwarzer, director de program european la German Marshall Fund din Berlin. "Dacă Uniunea Europeană nu este în stare să dovedească faptul că merită să fii membru al său și dacă în cele din urmă emoțiile vor avea câștig de cauză în detrimentul dezbaterilor raționale, acest lucru spune ceva nu doar despre sentimentele populației din Marea Britanie, ci va avea un efect de contagiune și în alte națiuni", a spus ea. Adăugat instabilității europene, șocul economic imediat ar putea afecta grav țările cu datorii uriașe, precum Franța, Italia și Grecia.

Chiar dacă britanicii votează pentru rămânerea în UE, "această Europă cu mai multe viteze ar putea continua să se dezintegreze. Dar dacă Marea Britanie iese, atunci riscul va fi dublu. Suntem capabili să respectăm promisiunile inițiale care au dus la crearea uniunii — pace, prosperitate, libertate?", s-a întrebat ministrul economiei din Franța, Emmanuel Macron.

Efectul unei ieșiri a Marii Britanii asupra UE va fi triplu, consideră Grant.

Primul, spune el, o ieșire a Marii Britanii va da apă la moară mișcărilor naționaliste și anti-UE, ținând cont de faptul că Marine Le Pen, liderul Frontului Național din Franța, partid de extremă dreapta, deja compară un eventual Brexit cu căderea Zidului Berlinului.

"Nu-i vorba că dreapta va câștiga puterea, dar ei simt că istoria este de partea lor, iar elitele proeuropene din guvern vor fi în defensivă și temătoare să pledeze pentru o mai mare integrare. Federalismul va muri și nu vor mai fi referendumuri și schimbări de tratat generații la rând, deci va fi o nouă perioadă de putere națională și nu viitorul federal dorit de Comisia Europeană", explică Grant.

Al doilea efect ar fi că, fără contraponderea Marii Britanii, "problema germană va deveni mai acută". Roma, Paris și Varșovia se tem că, fără Marea Britanie în calitate de forță de contraatac în UE, Germania va deveni prea puternică. Înșiși germanii se tem că s-ar putea forma o alianță antigermană, atrage atenția Grant.

Al treilea efect, potrivit lui Grant, este că o Uniune Europeană fără influența Marii Britanii în sfera economiei va fi mai franțuzească în ceea ce privește concepția asupra politicii economice și mai protecționistă, lipsită de elan atunci când vine vorba să fie încheiate acorduri de liber schimb sau de extinderea pieței unice și la servicii.

"Mizele sunt ridicate, deoarece ceea ce se întâmplă în Marea Britanie va declanșa un efect de domino și, posibil, un ciclu de dezintegrare. Uniunea Europeană va arăta ca un proiect distrus, o putere în declin", a declarat Mark Leonard, director la Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR).

Totuși, Radoslaw Sikorski, fost ministru de externe al Poloniei, este de părere că ieșirea Marii Britanii din UE ar putea fi în avantajul acelora care doresc o mai mare apropiere între națiunile europene. "Europa ar putea merge înainte cu proiectul privind politica de securitate comună, căruia britanicii i s-au opus în repetate rânduri. Iar țările din zona euro vor insista probabil ca toate tranzacțiile în euro să fie delocalizate din Marea Britanie", ceea ce ar contribui la eforturile unor orașe ca Paris, Frankfurt și Luxembourg să devină centre financiare mai importante în raport cu Londra, consideră Sikorski. Dar, în ansamblu, "Uniunii Europene îi este mult mai bine cu Marea Britanie înăuntru, care oferă politici liberale, o economie liberală și un centru al consensului politic democratic de un tip de care Europa are acum nevoie", a mai spus fostul șef al diplomației poloneze. 

agerpres.ro

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus