Timpul.md

Politică 11 Martie 2016 | 06:02

O decizie surprinzătoare

A trecut o săptămână de la decizia Curții Constituționale, care a anulat cea mai mare parte a modificărilor operate de Parlament la Legea Supremă în data de 5 iulie 2000, ceea ce înseamnă că președintele Republicii Moldova, de acum încolo, va fi ales prin votul direct al cetățenilor.

Trebuie să recunoaștem că această decizie a surprins foarte multă lume. Unii au salutat cu entuziasm decizia instanței, considerând-o drept salvatoare și binevenită, alții, dimpotrivă, s-au arătat rezervați, susținând că este vorba de un „aranjament” al actualei guvernări. În opinia mea, atunci când spiritele se vor mai tempera și se va purcede la o analiză serioasă pe marginea acestui subiect, se va ajunge la concluzia că decizia CC implică atât posibile consecințe pozitive, cât și posibile consecințe negative.

La capitolul pozitiv, se poate de menționat faptul că decizia Curții Constituționale elimină în mare măsură posibilitatea alegerilor parlamentare anticipate, lucru extrem de important în situația în care se află acum Republica Moldova. Deoarece anterior nu au fost în stare să-și onoreze promisiunile făcute alegătorilor, partidele de la guvernare au nevoie de o perioadă de stabilitate, în care ar înregistra rezultate concrete în implementarea reformelor și în sporirea nivelului de viață al cetățenilor. Decizia CC oferă anume această perioadă de circa trei ani, dacă, desigur, între timp nu vor interveni alte situații de criză.

Nu vom trece cu vederea nici contextul regional, dar nici cel mondial. În Siria s-a ajuns la un armistițiu, în Ucraina situația, deși rămâne tensionată, s-a mai calmat un pic și Rusia, căutând noi teritorii pentru desfășurarea scenariilor sale, se putea lesne orienta spre Moldova. Este cunoscut interesul Rusiei față de sferele sale de influență, pe care le consideră tradiționale și din care face parte și Republica Moldova. Acest interes a sporit și mai mult de când Moldova a ajuns vecina Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice. Iar o confirmare în acest sens este și fortificarea din ultimii ani (nu fără suportul Kremlinului) a taberei proruse din Moldova. Dat fiind toate aceste aspecte, este evident că eventualele alegeri anticipate ar fi putut fi folosite de Rusia atât pentru destabilizarea situației din Moldova, cât și pentru preluarea controlului asupra factorilor de decizie de la Chișinău. Decizia Curții Constituționale înlătură aceste riscuri și dă Moldovei acel răgaz de care avea neapărat nevoie pentru a se regrupa și pentru a face noi pași pe calea integrării europene.

Din alt punct de vedere, e de presupus că decizia CC ar putea genera tensiuni atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Când vorbesc de termen scurt, mă refer, în primul rând, la campania electorală care ne așteaptă. Lupta pentru funcția de președinte va fi extrem de dură și, cel mai probabil, vom avea din nou de a face cu ingerințe și presiuni enorme exercitate de Moscova. Ca să nu mai vorbim de faptul că, tradițional deja, pe durata campaniilor electorale, practic toate procesele cât de cât importante sunt paralizate și, prin urmare, oamenii vor avea de suferit, problemele lor rămânând în acest răstimp nesoluționate.

În plus, dacă în funcția de președinte al Republicii Moldova ar ajunge un om al Moscovei (lucru care nu este exclus), Moldova ar intra într-o perioadă de confruntare permanentă între Parlament și Guvern, pe de o parte, și Președinție, pe de altă parte. O situație similară noi am avut anterior, atât în timpul mandatului lui Mircea Snegur, cât și cel al lui Petru Lucinschi, ambii aleși direct de popor. Amintiți-vă doar de crizele de Guvern, provocate nu fără implicarea Președinției, sau de inițiativele de transformare a Moldovei în republică prezidențială. Politicienii se certau pentru o formă sau alta de guvernare, treburile în țară mergeau tot mai prost, nivelul de trai scădea dramatic, salariile și pensiile mizere veneau cu mari întârzieri și a început exodul populației active peste hotare, în căutarea unui mijloc de supraviețuire. A fost o experiență extrem de dureroasă și nu cred că cineva și-ar mai dori să treacă printr-un asemenea calvar. Anume acest lucru l-am avut în vedere atunci când am vorbit de tensiuni pe termen lung.

Nu în ultimul rând, trebuie să menționăm și prerogativele pe care le are șeful statului în domeniul politicii externe, în calitate de comandant suprem al forțelor armate, în procesul de numire a procurorului general, în procesul de înaintare a unor membri în astfel de instituții importante cum e, de exemplu, Comisia Electorală Centrală, în procesul de desemnare a șefului Cabinetului de miniștri și a membrilor de Guvern, în ceea ce ține de adresarea mesajelor către popor, dar și către Parlament etc. Dacă președinte al Republicii Moldova va ajunge cineva care urmărește să intre în confruntare cu actuala putere, provocând haos în țară, atunci, folosind atribuțiile respective, își va putea atinge scopurile. Din această perspectivă, decizia CC prezintă anumite pericole pentru viitoarele procese politice ce vor avea loc în Republica Moldova.
Însă, indiferent de aceste riscuri, mai există un aspect – voința poporului, iar sondajele de opinie care se fac în ultimii ani, arată că marea majoritate a populației își dorește să aleagă direct șeful statului. Să nu uităm că, potrivit Constituției, voința poporului stă la baza puterii în stat. De aceea, pentru a evita scenarii nedorite de genul celor menționate mai sus, dar și reieșind din faptul că decizia Curții Constituționale este definitivă, urmează să ne concentrăm și să facem tot posibilul ca în funcția de președinte să ajungă o persoană ale cărei aspirații vor consuna cu programul Guvernului și cu prioritățile anunțate de majoritatea parlamentară.

Cât privește disputa aprinsă dintre susținătorii și oponenții deciziei Curții Constituționale, vreau doar să spun că nu există niciun sistem politic și nicio decizie perfectă din toate punctele de vedere. Și va depinde de noi, cetățenii Republicii Moldova, cât de reușit va deveni acest proiect în viitorul apropiat.

Veaceslav Untilă, deputat, vicepreședinte al Partidului Liberal

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus