Timpul.md

Actualitate 10 Octombrie 2019 | 07:50

OPINIE //// Ce este libertatea?

Când am ajuns eu prima dată în viață la Paris, undeva prin anii 90, am fost șocat să constat că pe ditamai Poarta Luvrului trona o reclamă la Apple. Era de fapt chiar mișto, o poză mare cu Voltaire (cred), un citat ceva și, într-un colț, discret, mărul mușcat. Chiar dacă mi-a plăcut ideea, m-am gândit că eu n-aș pune totuși o reclamă pe Luvru. Încă aveam o doză mare de tradiționalism în mine, reminiscență a educației naționalist-comuniste, de care crezusem că m-am dezbărat în primele luni din 1990. Da’ de unde… Evoluăm fiecare dintre noi, mai repede sau mai lent, influențați de educație, de experiențe și, bineînțeles, evoluăm (sau involuăm) sub influența celorlalți, a societății în care trăim, cu patimile și năcazurile ei. Iar a noastră chiar are prea multe năcazuri, ca să mai apară și Șora într-o reclamă la eMag.

Este incredibil câte reacții, pozitive, negative și mixte, a putut să stârnească o banală reclamă. eMag a făcut o asociere de brand cu Mihail Șora, câteva jocuri de cuvinte, cu libertatea în sens larg și libertatea (de opțiune) de a alege produse. Rezultatul a fost o neverosimilă ploaie de săgeți otrăvite, spre Șora, spre Papaya, spre eMag, spre #Rezist, chiar spre “userismul marxist” și, bineînțeles, invers, spre comunism, spre anti-comunism, chiar spre conservatorism (laic și creștin)… S-au găsit unii să-l atace pe Șora pentru că reclama aia e făcută de aceeași agenție care a făcut și campania împotriva referendumului referitor la căsătoria homosexuală… Pfff! Nu se mai înțelege om cu persoană în țara asta!

Fiecare cetățean român crede că a înțeles comunismul, dar fiecare își definește altfel raportarea la o perioadă fără eroi, doar cu martiri numai buni să se cațere oricine pe ei. În realitate, reacțiile furioase la reclama eMag cu Mihai Șora n-au legătură cu trecutul comunist al acestui om ci vin dintr-o mutație a stalinismului trăit dar puțin înțeles de societatea noastră. Nu s-a prăbușit acum 30 de ani, căci după jumătate de secol în România acel stalinism (un comunism naționalist cu elemente de fascism pur) era osificat, făcea parte din ființa acestei națiuni. Așa că n-a putut muri ci s-a mutat. Redus la ura de clasă el s-a splitat în două tulpini sociale și un fenomen. Prima tulpină este ignorantă, naționalistă, deseori creștină, frustrată. A doua este ceva mai cultă, marxistă, internaționalistă dar anticorporatistă, la fel de iacobină în esență ca și prima, radicalizată până la idioțenia utilitară, așa cum chiar Stalin o definea acum foarte mult timp. Ce au în comun cele două tulpini este fix dorința de a limita cumva libertatea celorlalți. Ce altceva este ura de clasă?

Ei bine, fenomenul format de cele două tulpini mutate din stalinismul românesc se numește pesedism. Putem să-i spunem socialismul-caviar românesc, ilustrat perfect de Liviu Dragnea, și este fix această combinație contradictorie de conservatorism autoritarist, naționalism, marxism, etatism și chiar fascism. Criza pesedismului ne-a lăsat fără amenințarea pierderii libertății și a fost pusă în evidență de o banală reclamă.

Dacă eMag făcea această reclamă acum un an, sfidându-l pe Dragnea, nimeni nu ar fi criticat nimic. Era deci eMag liberă acum un an? Nu, și poate nici nu percepea asta. Ca mai toate firmele mari, eMag nu a urinat contra vântului. A așteptat să pice Dragnea, să-i vină de la marketing măsurătoarea curentului din societate pentru a-l pune pe Șora într-o campanie despre libertate. Bineînțeles, lumea se coalizează cu învingătorul și îi aplică inutile lovituri de picior învinsului, mai ales dacă învinsul e un tiran căzut. Dar indiferent de decizia de oportunitate a conducerii, marketingul eMag nu a greșit. Într-adevăr cei mai mulți dintre clienții lor (de fapt cei mai mulți români) înțeleg libertatea exact așa – să poți să-ți iei ce vrei tu. Ce atâta filozofie? Să avem de toate, să avem slujbă ușoară și bani mulți… oare nu exact acest gen de libertate și l-au dorit românii acum 30 de ani? Au vrut libertatea adevărată? Ce e aia? Fiecare dintre noi e fix atât de liber pe cât poate fi el, nu pe cât vor alții. Libertatea poate fi un concept dureros, nu-l simți decât atunci când îți lipsește, și nici atunci nu-l simți dacă nu ai o conștiință chinuitoare, una care să te împiedice să faci pactul cu diavolul, acceptând o iluzie a libertății izvorâtă exact din autolimitarea voluntară a propriei libertăți. Dar cât de relevant era un Șora acum 30 de ani pentru un popor înfometat și abrutizat? Doar și el și ceilalți și-au dorit libertatea, nu? Au mai înțeles Șora și poporul său libertatea la fel, după ce a căzut Ceaușescu? Nu cred.

O banală reclamă a pus de fapt în evidență o criză – pe cât de uniți împotriva lui Dragnea sau Ceaușescu, pe atât de dezbinați am redevenit fără ei. Pentru că n-avem o direcție, un sens, ne agățăm frustrați și nervoși de astfel de dezbateri futile, ridicole – trebuia sau nu trebuia Șora să tabloidizeze conceptul de libertate, avem sau n-avem dreptul să interzicem căsătorii între persoane de același sex, ar trebui să fim atei sau să fim religioși? În realitate avem mult mai multe lucruri importante cu care să fim de acord și cărora să le căutăm rezolvare – risipa de resurse din societate, criza educației, incapacitatea unei integrări reale cu lumea occidentală, numeroasele crize constituționale, emigrația masivă a tinerilor și criza forței de muncă… Mai puțină intoleranță pe subiecte mici și mai multă unitate și interes pe cele mari, ne-ar face pe toți mai liberi.

https://www.moise.ro/2019/10/06/ce-este-libertatea/ 

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus