Actualitate

OPINIE /// Premierul Ion Chicu este unul tehnocrat sau conduce o instituţie subordonată preşedinţiei?

Guvernul Chicu a împlinit o lună de când a fost instituit. Premierul s-a manifestat destul de activ în faţa propriului cabinet de miniştri, dar şi în societate. Totodată, există mai multe controverse privind activitatea acestuia. La momentul instituirii s-a încercat de a convinge societatea că este un Guvern de tehnocraţi.

Dacă ne uităm la lista miniştrilor vedem că executivul are acoperire politică, pentru că majoritatea miniştrilor sunt persoane apropiate preşedintelui Igor Dodon. O bună parte dintre acestea au fost consilierii preşedintelui pe diferite domenii, constată în cadrul emisiunii „15 minute de realism economic”, analistul politic IDIS Viitorul, Ion Tăbârţă.

Activitatea Guvernului Chicu trebuie de analizat din perspectiva tehnocrată, aşa cum s-a declarat acest executiv, dar, în mod special, aspectele activităţii lui politice. Şeful cabinetului de miniştri încearcă să ne convingă că prestaţia lui este una tehnocrată şi nu politică. Aspectul tehnocrat, premierul încearcă să-l exemplifice prin diferite iniţiative şi angajamente asumate pe domeniul social şi economic, care prevăd înlesniri pentru anumite categorii de populaţie şi dezvoltarea a mai multor programe social-economice.

„Din momentul anunţării iniţiativelor sociale apare întrebarea cât sunt ele de realizabile. Pentru că la adoptării bugetului s-a constatat o creştere a deficitului bugetar cu peste un miliard de lei în comparaţie cu bugetul elaborat de Guvernul Sandu. În prezent acesta este de peste 7 miliarde de lei. Or, precedentul Guvern urma să acopere deficitul bugetar din sursele externe, preponderent venite din UE”, afirmă Tăbârţă.

Actualul program al Guvernului are un şi puternic aspect electoral. Programul este pentru un an, până în anul 2020, ceea ce a provocat mai multe suspiciuni că actualul premier are drept angajament de a-i asigura condiţiile necesare pentru un nou mandat preşedintelui Dodon.

Potrivit analistului, din punct de vedere al funcţionalităţii instituţionale a Guvernului apar mai multe nedumeriri, pentru că s-a instituit o practică anormală când premierul vine la preşedinţie în ficare zi de luni şi primeşte indicaţii. Or, Republica Moldova este republică parlamentară, iar prim-ministrul este principala persoană executivă în stat. În timp ce instituţia prezidenţială este un simbolică cu atribuţii limitate, care trebuie să garanteze respectarea Constituţiei. În prezent avem o practică mixtă similară cu cea din perioada comunistă şi a conducerii lui Plahotniuc. Preşedintele Voronin avea practica să cheme principalele persoane în stat pentru a le da indicaţii. Însă atunci această practică era explicată prin faptul că PCRM deţinea o majoritate confortabilă în Parlament, iar preşedintele Voronin avea o autoritate mare în partid şi, prin ricoşeu, Voronin avea autoritate asupra tuturor instituţiilor. În perioada PCRM, Republica Moldova era la fel o republică parlamentară, însă datorită majorităţii din Parlament, ţara a funcţionat după logica republicii prezidenţiale. La rândul său, Plahotniuc la şedinţele de partid ale PDM dădea indicaţii prim-ministrului şi miniştrilor ce trebuie ei să facă.

Preşedintele Dodon vrea să readucă aceste practici în prim planul vieţii politice. Însă trebuie să luăm în considerare că PSRM nu are majoritatea parlamentară pe care o avea cândva PCRM. Din punct de vedere al funcţionării instituţionale a statului, subordonarea Guvernului Preşedinţiei nu este o practică normală, care ar aduce bile albe actualului şef al Guvernului. Mai ales când se vorbeşte independenţa tehnocrată a actului executiv. Totodată, instituirea acestei practici de relaţie instituţională între Guvern şi Preşedinţie alimentează suspiciunile că Executivul are minerea să-i asigure încă un mandat preşedintelui Igor Dodon.

Un aspect important al actualului Guvern este politica externă, care încearcă să ne convingă că promovează o politică echilibrată. Dar deocamdată se întrezăreşte doar filiera estică. Relaţia cu partenerii europeni rămâne un handicap. Am avut acea vizită fulger a premierului la Moscova. De fapt, s-a aşteptat căderea Guvernului Sandu ca după instituirea noului executiv să avem această vizită cu caracter economic în Federaţia Rusă, în timpul căreia s-a discutat despre controversatul credit de 500 mil USD. Deocamdată nu este clar ce se discută în subsolurile relaţiei Republicii Moldova cu Federaţia Rusă. Sunt mai multe aspecte neclare şi în ceea ce priveşte subiectul aeroporturilor şi a portului Giurgiuleşti. Din punct de vedere al intereselor strategice ale statului, construirea aeroportului din Ciadîr-Lunga provoacă multe semne de întrebare. La fel şi cedarea portului Giurgiuleşti unor businessmeni ruşi.

„În acelaşi timp, Guvernul Chicu are anumite deficienţe de comunicare şi de credibilitate cu partenerii europeni. Nu este clară relaţia cu România, în contextul în care comunicatul emis de Ministerul de Externe de la Bucureşti este unul dur la adresa Republicii Moldova. Ba mai mult, nu este deloc în favoarea Chişinăului, iar ceea ce a vociferat România este, în linii mari, şi poziţia UE în raport cu Chişinăul la ora actuală”, a precizat Ion Tăbârţă.

Un aspect al politici externe este relaţia cu Ucraina. Aşteptăm vizita premierului la Kiev, care este una foarte importantă pentru Republica Moldova. Faptul că din delegaţie nu face parte Ministrul Apărării provoacă anumite semne de întrebare. Mai ales că anterior acesta a făcut nişte declaraţii scandaloase cu privire la conflictul din estul Ucrainei. De aceea, premierul va trebui să convingă partenerii ucraineni că reprezintă o instituţie independentă în dialogul cu Kievul şi nu îndeplineşte anumite comenzi ale preşedinţiei. În context, şi preşedintele Igor Dodon are o relaţie deficitară cu Kievul, la fel din cauza unor declaraţii hazardate în raport cu anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă.

În concluzie, Ion Tăbârţă se întreabă, dacă premierul Ion Chicu este unul tehnocrat sau conduce o instituţie subordonată preşedinţiei. Dacă Chicu vrea să ne convingă că are drept scop rezolvarea problemelor cu caracter social şi economic, trebuie să se distanţeze de relaţia cu preşedinţia şi să impună un dialog instituţional clar, în limitele prevederilor constituţionale. Este vorba de prerogativele preşedinţiei şi ale cabinetului de miniştri în raportul designului instituţional al Republicii Moldova. Dacă dânsul nu va reuşi să facă acest lucru, certitudinea, că are misiunea să-i asigure un nou mandat lui Igor Dodon, va fi una din ce în ce mai clară.

http://tvrmoldova.md/ 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *