Timpul.md

Editorial 16 Februarie 2012 | 05:42

Păcatele lui Mihai Ghimpu

Liberalul Mihai Ghimpu a început să fie din ce în ce mai izolat pe scena politică de la Chişinău. Care poate fi păcatul care l-a adus în această situaţie? 

Însuşi împricinatul a spus că vântul aspru de la Moscova i-a îngheţat posibilitatea de a deveni preşedintele Parlamentului. Adevărurile rostite de Mihai Ghimpu cu siguranţă au stârnit supărări mari la Moscova.

Însă a trecut puţin băgat în seamă raportul de monitorizare realizat în decembrie 2011 de asociaţia „Moldova fără nazism” (coordonată de Ina Şupac) cu titlul „Reînvierea sentimentului neonazist în R. Moldova”. Raportul acesta a mers la Moscova, la asociaţia rusă „Lumea fără nazism”. Unul din „actorii” principali ai acestui raport este tocmai Mihai Ghimpu, alături de mulţi alţi fruntaşi liberali de la Chişinău. Un străin cu puţine cunoştinţe despre Republica Moldova va rămâne ferm convins că Partidul Liberal de la Chişinău este o organizaţie fascistă, pusă pe cucerirea întregii lumi.

Raportul Inei Şupac este înţesat de neadevăruri şi dezinformări. Vorbind despre „neonazismul” de la Chişinău, acest raport se referă de fapt la măsurile de condamnare a regimului comunist şi la afirmarea adevărului istoric cu privire la crimele comunismului din Basarabia. Cu alte cuvinte: cine este anticomunist nu poate fi altceva decât nazist şi fascist. Vechea teză sovietică: cine nu este cu noi este împotriva noastră. Dacă spui că regimul sovietic a ucis şi a deportat oameni nevinovaţi eşti nazist. Raportul Inei Şupac nu este altceva decât o răfuială cu Mihai Ghimpu şi cu măsurile de condamnare a comunismului. „Piatra lui Ghimpu” atârnă greu de gâtul comuniştilor de la Chişinău şi îi trage din ce în ce mai mult la fund. Însă nu este de ajuns pentru a-i îneca.

Adevărul îi scoate din sărite pe comunişti. Ar trebui ca în fiecare sat din RM să fie puse plăci cu numele celor deportaţi de sovietici. În faţa primăriei sau în faţa şcolii să apară o placă pe care să scrie data la care s-a făcut deportarea, din ordinul cui şi apoi înşirate numele celor deportaţi cu vârstele lor, să se vadă şi să se ştie cum au fost luate pe sus familii întregi, cu copii şi bătrâni. Ar trebui să apară şi destinaţiile la care au fost trimişi aceşti oameni. Pe aceleaşi plăci ar trebui să apară şi numele celor ucişi din respectivul sat, cu data comiterii crimei şi cine a fost autorul. O idee mult mai bună ar fi ca aceste plăci să fie puse lângă monumentele soldaţilor sovietici pentru ca fiecare om să îşi dea seama de adevăratele binefaceri ale „eliberatorilor”. Nu cred că o astfel de iniţiativă ar fi una nazistă sau fascistă, ar fi o simplă afirmare a adevărului în baza documentelor create chiar de sovietici.

Manualele şi dezbaterile de la Chişinău nu prea au efect în rândul populaţiei. Este nevoie ca oamenii să afle adevărul, să îşi amintească de rudele lor executate sau deportate de sovietici. Ina Şupac a ştiut foarte bine ce a făcut cu raportul ei în care l-a prezentat drept nazist pe Mihai Ghimpu - şi a găsit şi adresantul potrivit. Mihai Ghimpu nu şi-a terminat treaba şi nu ar trebui să renunţe până când nu va exista în fiecare sat din Basarabia o „piatră” de-a lui cu numele victimelor regimului comunist.

Pe aceeaşi temă

Versiune completă web Înapoi sus